România traversează o perioadă de oportunităţi remarcabile în domeniul energetic, care ar putea să-i consolideze independenţa pe plan extern, dar are nevoie de viziune, claritate şi leadership pentru a le fructifica la maximum, în paralel cu măsuri legislative şi strategii coerente care să susţină proiectele de investiţii, este una dintre concluziile celei de-a doua zile a conferinţei ZF Power Summit 2024.
„România nu se află în dificultate energetică, din contră, se află într-o zonă de oportunitate fantastică, care ar putea să-i consolideze independenţa, dar pentru a transforma aceste oportunităţi în realităţi economice şi energetice ne trebuie viziune, claritate şi leadership. Trebuie să uităm de termenul predictibilitate, pentru că noi nu trăim vremuri predictibile“, a spus Corneliu Bodea, CEO al grupului Adrem, un business de servicii şi soluţii pentru sectorul energetic şi industrial.
În 2030, România ar putea deveni o ţară bogată energetic, care nu numai că va genera un sistem energetic fără emisii de carbon, dar în acelaşi timp oferta va depăşi cererea, iar într-o lume interconectată, înconjurată de consumatori mari de energie, va fi un mod interesant de a opera, susţine Diego Hernandez Diaz, partner energy solutions, McKinsey.
„Cererea energiei în România ar putea să se dubleze în următorii 20 de ani, lucru important din mai multe perspective: faptul că se dubleză, în mod normal ar fi de speriat, dar în acelaşi timp va fi o creştere de 3% a capacităţii energetice, care plasează România la vârful istoric al ultimilor 25 de ani. Previziunile de creştere în Europa sunt în jurul a 1-2%, ceea ce va plasa România deasupra ritmului de creştere raportat la nivelul Europei. Ce ne aşteptăm noi să se întâmple este ca acea creştere pe zona de furnizare să fie mult mai mare de atât. Ne aşteptăm la o creştere de peste cinci ori a capacităţii. Dincolo de oportunităţile pe care acest lucru îl va aduce, fundamental înseamnă că în 2030 România devine bogată energetic“.
Pe de altă parte, evoluţia din ultimii ani privind investiţiile în sectorul energiei a fost una modestă, iar perspectivele sunt la fel de modeste comparativ cu ţări vest-europene, spune Zsuzsa Bereschi, principal, energy & utilities, Horváth.
„Pe partea de legislaţie, reglementare şi politici avem nevoie de sprijinirea investiţiilor în producţie, dar foarte mult şi în partea de distribuţie. Avem nevoie de sprijinirea capacităţilor de preluare în reţele de distribuţie, dar pe viitor şi de reţele inteligente. Dacă vorbim de evoluţia prosumatorilor, trebuie să ne gândim deja cu un pas înainte la comunităţi de energie. Toate acestea trebuie reglementate, sprijinite şi corelate ca politică cu politicile generale de dezvoltare ale ţări“.
Un semnal optimist în privinţa investiţiilor private din sectorul energiei a fost transmis de israelienii de la Nofar Energy, care operează împreună cu Ecoenergy cel mai mare parc fotovoltaic conectat la reţea din România, la Răteşti, judeţul Argeş, cu un portofoliu de proiecte fotovoltaice de 700 MW pe piaţa locală, care ar putea ajunge la 1 GW până la finalul anului 2024.
„Avem 155 MW cu partenerii noştri la Răteşti, proiect conectat, avem 314 MW în două proiecte pe aceeaşi staţie (în Giurgiu - nr. red.), unde am început construcţia, avem încă 256 MW la Corbii Mari, unde acum am început licitaţia şi avem încă 2-3 proiecte în proces să ajungă anul acesta la ready to build şi să se construască. Şi noi chiar o să construim, aşa cum a apărut public, avem panourile, avem deja EPC-urile, avem şi finanţare“, a explicat Favi Stelian, CEO al Nofar Energy România, prezent la ZF Power Summit 2024.
Putem să mişcăm piaţa regenerabilelor prin măsuri legislative şi strategii care să susţină instrumentele de vânzare a energiei pe termen lung, a mai completat Varinia Radu, Partner, Deputy Head of EPC, CEE I Head of Energy and Projects, România I Head of Oil & Gas, CEE CMS.
ZF Power Summit 2024 este cea de-a 13-a ediţie a acestei conferinţe care reuneşte principalii jucători din sectorul energetic, autorităţi şi consultanţi. Sponsorii acestei ediţii sunt Engie, E-infra, Ijdelea&Associates, BCR, Electrica, Electrica Furnizare, Hidroelectrica, Mol, Photomate, Omv Petrom, Tinmar energy, Wiren, Acue, Adrem, Alive Capital, Axionet, Bento, Bondoc şi Asociaţii, Bulboacă şi Asociaţii, Cez, CMS, Eaton, Energobit, E-on, Eurowind energy, evergent investments, Filip &Company, Horvath, Kinstellar Lubexpert, Marsh, Met, NNDKP, Nuclearelectrica, Parapet, Photon Energy Group, PNE, Pro credit bank, renovatio trading, restart energy, reţele electrice, Romgaz, Schneider, sintel, skela, valorem.
Diego Hernandez Diaz, partner Energy Solutions, McKinsey
► Ne aşteptăm ca cererea energiei în România să se dubleze în următorii 20 de ani. Faptul că se dubleză şi în mod normal ar fi de speriat, dar în acelaşi timp va fi o creştere de 3% a capacităţii energetice, ceea ce plasează România la vârful istoric al ultimilor 25 de ani.
► Există o creştere a provocării financiare, dar şi pe provocările fizice. Vom avea anumite limitări privind materialele rare care ne vor ajuta în alimentarea tehnologiilor. Chiar dacă sunt mulţi acceleratori şi anumite provocări privind tranziţia energetică, dezbaterile continuă să se dezvolte, dar este ancorată în zona de oportunităţi pentru toţi.
► Vorbim des de o piaţă a energiei europene, dar realitatea din teren este că nu este o piaţă unificată. Este o piaţă conectată, dar trebuie să venim cu stimulente aliniate la nivel global, regional şi local.
Favi Stelian, CEO, Nofar Energy Romania
► Cred că în următorii 2-3 ani dacă se fac 2 GW în România o să fie bine. 2 GW care chiar se construiesc şi chiar se conectează. Mai e loc de dezvoltare.
► Eu cred că până în 2030 se pot face 7 GW noi de energie în România.
Avem un portofoliu de circa 700 MW care probabil va ajunge la 1 GW până la finalul anului 2024
Noi chiar o să construim proiectele, aşa cum a apărut public, avem panourile, avem deja EPC-urile, avem şi finanţare.
► Pentru cine se uită la piaţă cred că e clar că 80-90% din ATR-uri o să expire în următorul an şi asta înseamnă că se eliberează şi reţeaua.
► Noi lucrăm în toată lumea, în SUA, în Israel, în Europa lucrăm în Spania, Anglia, Germania, Polonia, şi cred că cine spune că piaţa din România nu e stabilă şi aşa mai departe nu vede harta exact cum trebuie. (...) Sunt probleme, nu ne ascundem, dar trebuie să te uiţi cu nişte ochelari mai roz şi nu cu ochelari negri.
► Nimeni nu poate să spună sincer astăzi de câtă stocare ai nevoie pe un proiect.
► Cine ştie să îmi spună şi mie. Noi încercăm să punem cam capacitate de stocare cam 20% în medie.
Teofil Mureşan, CEO, E-INFRA
► Vom pune în funcţie proiecte de stocare de 120 MWh anul acesta Grupul nostru a dat în funcţiune 120 MW în solar anul trecut din cei 620 MW daţi în funcţiune în piaţă în 2023
► Costul pentru Doiceşti îl vom şti la terminarea celei de-a doua faze în care intră acum proiectul, aşa-numitul proiect de detaliu.
► Costurile pe care le estimăm acum sunt undeva între 5 şi 6 miliarde de euro pentru întreg proiectul HVDC, dar poate fi executat pe faze.
► Planul e să punem în funcţiune proiectul SMR de la Doiceşti până cel târziu în 2030.
► Proiectul HVDC ar trebui să fie terminat în 2030.
► Cred că dintre miile de MW solar şi vânt se vor face probabil 20-30% în următorii ani. E greu să fac predicţii pentru că depinde foarte mult de investitori.
► Înainte de pandemie preţul la energie electrică în România era de aproximativ 300 lei MWh şi la gaz 100 lei MWh. (...) Ce se întâmplă în acest moment este că încă nu a revenit consumul la nivelul de dinainte de pandemie şi preţurile scad. Pentru anul viitor, produsele în pieţele europene sunt în jurul lui 350-400 lei MWh. Deci se apropie de ceea ce era înainte de pandemie.
Varinia Radu, Partner, Deputy Head of EPC, CEE I Head of Energy and Projects, România I Head of Oil & Gas, CEE CMS
► România se află într-o poziţie foarte bună, a doua ţară ca mărime din Europa Centrală şi de Est, care are deja un pipeline de investiţii în regenerabile, de 30-40GW, poate chiar mai mult, un val de investiţii foarte mare. Dar pentru ca aceste proiecte să fie realizabile ele trebuie să închidă un cerc. Cum facem să mişcăm piaţa? Prin măsuri legislative care să aducă instrumente suplimentare. Vorbim de ceea ce la nivel european deja este consacrat, iar discuţiile se poartă foarte mult pe aceste instrumente: vânzarea-cumpărarea de electicitate pe termen lung, PPA-uri, contracte de achiziţie de energie pe termen lung şi scheme de suport prin contracte pentru diferenţe (CfD).
► Pe partea de legislaţie, guvernul a promovat această iniţiativă de a pune la dipoziţia investitorilor o schemă de sprijin care să le ofere un instrument de asigurare a viitoarelor încasări pentru 15 ani. Este un ajutor real, pentru că prin acest instrument investitorii pot să-şi acopere o parte din producţia viitoare, pentru că în România avem proiecte de mare anvergură, de sute de MW, chiar şi GW, şi atunci trebuie o strategie mai complexă referitoare la instrumentele de vânzare pe termen lung.
Lăcrămioara Diaconu, country manager, OX2 România
► În România avem cele patru proiecte, 600 MW, în diverse faze de dezvoltare, din care vom ajunge cu două la FDI în cursul acestui an, ceea ce înseamnă nu doar că ready to built, ci că vom avea tot ce înseamnă procurement, toată achiziţia de echipamente şi de execuţii de lucrări asigurată, cu contracte, finanţare şi monetizare a electricităţii, vânzarea prin PPA-uri. (...) Cu alte cuvinte, vom fi în poziţia în care începem construcţia la două din proiectele noastre în cursul anului 2024.
Fără să ştii cum vei monetiza nu iei decizia finală de investiţii.
► În România există o reticenţă extraordinar de mare din partea companiilor care ar putea să achiziţioneze energie să intre în PPA-uri virtuale, fără livrare fizică. Există o reticenţă foarte mare să intre în contracte mai mari de 3-5 ani.
► Ecuaţia este simplă: ai nevoie de finanţare asigurată pentru 100% din CAPEX-ul proiectului, care te duce imediat la existenţa unui capital propriu în combinaţie cu un finanţator bancar, cee ce te duce automat la CfD şi PPA.
Adrian Paraschiv, country manager România & Republica Moldova, Photomate
► Piaţa este în curs de maturizare, avem provocări în ceea ce priveşte echilibrarea reţelelor, adoptarea de storage şi integrarea lor în reţelele de transport. Trebuie investit şi în reţelele de distribuţie pentru a dezvolta mai bine acea zonă.
► Discutăm de două mari provocări: una este conectarea la reţea din cauza disponibilităţii staţiilor de transformare de înaltă tensiune, unde termenul de livrare este de 1 an. A doua provocare este legată de furnizarea energiei în bandă. Furnizorii de energie care vor dori să-şi asigure un preţ cât mai bun va trebui să livreze energie în bandă. Cum poţi să livrezi în bandă? Prin stocare.
► Prosumatorii din România au fost încurajaţi să-şi instaleze sistemele de fotovoltaice, dar nu s-a modificat profilul de consum al energiei.
► Noi producem şi se consideră că reţeaua de distribuţie este un sac fără fund în care putem să aruncăm energie produsă şi apoi putem să o extragem ulterior.
Georg Hotar, CEO, Photon Energy
► Abordarea noastră privind România a fost întotdeauna strategică. Am venit pe piaţa din România în 2015 după primul boom. Am început să intrăm pe piaţă cu operaţiuni de servicii şi maintenance. În 2019 am început să dezvoltăm proiecte şi cred că era un grup foarte mic de oameni care începuse să facă proiecte la momentul respectiv. În 2022 am decis să mergem cu construcţia celor opt centrale deşi la momentul respectiv nu erau toţi factorii suficient de clari. Am văzut preţuri mari la energie şi ne-a dat o oarecare încredere, am mers mai departe cu conectarea la grid şi construcţia şi am aflat şi de dezavantajele de a fi pionier. A fost o pantă de învăţare destul de abruptă. În total avem 40 MW pe grid, celelalte centrale ne vor duce la 50 MW. Ne menţinem la nivelul minim de voltaj pentru a nu răspândi riscul şi a ajunge la blocaje.
Corneliu Bodea, CEO, Adrem
► Dacă ne referim strict la Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC) care este în consultare, eu nu sunt satifăcut de conţinutul lui. Mi se pare o adunătură mult prea mare de proiecte şi direcţii strategice, ceea ce poate să aducă confuzie şi neclaritate. Eu cred în viziune, cred că acesta ne poate ajuta să ducem această luptă împotriva schimbărilor climatice într-un mod eficient, avem nevoie de leadership. Cred că ne lipseşte o viziune clară la nivelul planurilor.
► Cred în piaţă. Vorbim foarte mult despre bani, despre fonduri - europene, PNRR-ul, Fondul de Modernizare, dar vorbim foarte puţin despre piaţă. Oricâte fonduri am aloca, pentru a avea coerenţă şi succes, avem nevoie de leadership, viziune şi piaţă. Piaţă corectă, în care investitorii înţeleg de unde să-şi ia banii şi unde să-i investească pentru a avea succes, indiferent dacă apelează sau nu la fonduri de orice fel.
► Legat de oportunităţi, consider că România în domeniul energetic se află într-o zonă de oportunitate fantastică. În primul rând avem acces la resurse extraordinare - gaz, resurse regenabile - vânt şi solar mult peste media europeană. Avem o infrastructură energetică rezonabil de bună şi mai avem o capacitate foarte mare de a acţiona în ceea ce înseamnă reglajul, pentru că avem capacitatea hidoenergetică foarte mare, care poate să ne ajute în acest reglaj între inconsistenţa producţiei de energie regenerabilă şi nevoile de consum, care sunt pentru mai multă energie în bandă.
Alina Stancu Bîrsan, partener, Filip & Company
► Sunt multe puncte care ar putea fi îmbunătăţite din punct de vedere legislativ pentru a sprijini proiectele în zona de regenerabile. Nu se întâmplă atât de multe câte ar putea să se întâmple pentru că inclusiv bancabilitatea nu este atât de mult sprijinită legsilativ. Atunci când nu ai clariate, când ai tot felul de probleme de permitare, când este neclar cum se aplică legea, ce se întâmplă cu proiecte peste 50 de hectare, când ai un cod al urbanismului care vine şi pare să reducă sau să nu mai păstreze anumite facilităţi pentru regenerabile - din nou este o problemă de incertitudine la care băncile se uită.
► Am vorbit de PPA-uri. Avem garanţiile de origine, care teoretic ele pot să fie transferate ca să demonstrezi că energia pe care ai vândut-o vine din surse regenrabile. Există o legislaţie în care parţial spune nişte lucruri, dar care practic nu se întâmplă aşa cum mandatează legislaţia şi există şi chestiuni care ar trebui modificate în această legislaţie, ca să permită de exemplu transferul acestor garanţii de origine direct de la producător către consumator sau faptul că ele pot să fie transferate separat de energie, iar lucrul acesta să poată fi implementat direct în parctică şamd.
► Am vorbit de CfD. În draftul actual, în prima licitaţie de CfD nu sunt acoperite capacităţile de stocare despre care ştim cât de importante sunt. Este un lucru care ar fi bine să fie clarificat.
Viorel Alicuş, director, ANRE
► Deocamdată, din punctul de vedere al reglementărilor există acea soluţie de limitare a nivelului de tensiune din invertoare care în principiu ar trebui să protejeze, cel puţin parţial reţeaua. Însă răspunsul nu este atât de simplu şi acest lucru s-a văzut nu numai în România, ci şi în alte ţări care au avut trend de instalare la prosumatori similar în unele cazuri chiar mai accentuat.
► În cazul prosumatorilor, ei au apărut începând cu 2020 ca urmare a prevederilor din legislaţia primară. Aşa cum a apărut prosumatorul, care are o definiţie şi nu are limită de capacitate, cred că tot la fel ar trebui să fie stimulată stocarea tot la prosumatorii existenţi. Atâta timp cât apare în legislaţia primară posibilitatea de stocare
► La stocare ar trebui să existe stimulente şi apoi să faci calcule. În principiu este de ajutor evident pentru că stochezi energia şi noaptea în loc să consume din reţea iei din baterie. Deci instalaţia va fi utilizată cu alt factor de capacitate în beneficiul propriu pentru acoperirea consumului şi cred că atunci consumul propriu ar fi semnificativ mai mare.
Cristian Buzan, deputy general manager, ENGIE România
► Ca actor implicat pe multiple pieţe regionale şi mondiale pot să vă spun că România stă foarte bine pe zona de autorizări şi pe birocraţia inerentă. Un proiect aici poate să dureze doi ani-doi ani şi jumătate până la ready to build, dacă e un proiect mediu sau măricel. În alte state sub patru-cinci ani nu există.
► Astăzi sunt fonduri, cum ar fi cele europene, disponibile pentru tehnologii de genul biometan sau hidrogen. Şi dacă nu le iei astăzi, dacă aştepţi până mâine, până devine tehnologie dovedită, s-ar putea să fie prea târziu pentru acele subvenţii.
► E greu să spui că astăzi există o piaţă de contracte pe termen lung PPA pe plan local.
► Aş zice că avem o problemă de volatilitate la nivel de preţ, nu că e sus sau jos, mereu sunt preţurile sus sau jos, dar în calitate şi de furnizor pe noi ne interesează ca atunci când căutăm un PPA, de exemplu, să avem o predictibilitate de preţ. Ori, astăzi e greu de făcut.
► Avem o problemă şi legată de conectarea la reţea şi a suportabilităţii reţelei vizavi de noi capacităţi. Problema prosumatorilor există. A pornit ca o oportunitate, dar a devenit o problemă.
