Activitatea companiilor de dezvoltare din România se va simplifica odată cu intrarea în vigoare a Codului amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor (CATUC), aflat în dezbatere parlamentară, având în vedere că actul normativ prevede, printre altele, digitalizarea proceselor în domeniul planificării, avizării şi autorizării documentaţiilor de urbanism şi lucrărilor de construcţii. Astfel, este de aşteptat ca actul normativ să contribuie la debirocratizare în domeniu şi la reducerea numărului de avize şi a termenelor de emitere a actelor administrative, inclusiv a autorizaţiilor de construire.
Concret, CATUC prevede înfiinţarea Ghişeului unic naţional, platformă digitală de interes public naţional, care va prelua rolul de intermediere a relaţiei dintre solicitanţii de autorizaţii şi autorităţile administraţiei publice competente. Totodată, prin intermediul acestei platforme se va realiza şi prelucrarea administrativă a cererilor aferente autorizării lucrărilor de construcţii. Practic, ne aşteptăm că, din momentul în care ghişeul va deveni operaţional, solicitantul va introduce în platformă cererea pentru emiterea documentelor (certificat de urbanism, avize, acorduri, autorizaţie de construire), va achita taxa aferentă, tot online, şi va putea stabili consultări şi comunicări directe cu autoritatea prin intermediul acestei platforme. Aceasta va fi procesată prin intermediul platformei şi, dacă nu sunt necesare informaţii suplimentare, va fi emis actul solicitat şi transmis solicitantului prin intermediul Ghişeului unic, într-un interval de timp semnificativ mai redus decât cel aplicabil anterior.
În prezent, acest proces consumă foarte multe resurse atât din partea solicitanţilor, cât şi a administraţiei, dat fiind că implică obţinerea mai multor avize şi acorduri, de la autorităţi diferite. Din acest considerent, digitalizarea demersurilor aferente autorizării lucrărilor de construcţii este mai mult decât binevenită.
Totodată, prin noul cod se introduce Registrul Naţional al Construcţiei, o bază de date consolidată, care va include mai multe categorii de informaţii referitoare la construcţiile definitive, realizate din fonduri publice sau private, atât existente, cât şi noi, cu excepţia construcţiilor speciale autorizate de instituţiile din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională. Acest registru va oferi informaţii cu privire la starea şi performanţa construcţiilor, pentru a pune la dispoziţia autorităţilor publice datele necesare pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare în domeniu, pentru monitorizare şi control sau pentru emiterea unor reglementări cu impact pe această piaţă.
Bază de date pentru planurile urbanistice
În plus, prin CATUC se înfiinţează Observatorul Teritorial Naţional, care va integra informaţiile cuprinse in documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism. Acesta va fi structurat pe două componente, respectiv sistemul de observare şi analiză – un
geoportal naţional care va cuprinde indicatori statistici la nivel naţional, regional, judeţean şi local, instrumente de analiză a datelor teritoriale şi de monitorizare a implementării strategiei de dezvoltare teritorială a României - şi platforma naţională de planificare urbanăşi teritorialăşi de autorizare a construirii – organizată în sistem digital la nivel naţional, care include, la rândul său, geoportalul naţional de urbanism şi Ghişeul unic naţional de autorizare a construcţiilor.
În geoportalul naţional de urbanism se vor introduce şi publica documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate.
Bazele de date astfel formate vor fi disponibile online, vor asigura menţinerea unor registre de evidenţă actualizate şi complete şi vor contribui la facilitatea demersurilor administrative.
Pentru constituirea bazelor de date menţionate, toate entităţile (publice şi private) vor fi obligate să transmită către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a CATUC, toate documentele pe care le deţin în legătură cu imobilele aflate în proprietate. Pe de altă parte, însă, proiectul de cod nu conţine sancţiuni în cazul nerespectării acestei obligaţii.
În concluzie, datorită caracterului său inovativ, noul cod are potenţialul să asigure un proces administrativ mai eficient în construcţii, urbanism şi amenajarea teritorială. Însă, în acest scop, este nevoie ca toate părţile implicate – solicitanţii, pe de o parte, şi autorităţile responsabile, pe de altă parte – să contribuie la implementarea cu succes a noilor prevederi, imediat ce acestea vor parcurge întregul proces legislativ.
