Cele mari mari 10% dintre firmele româneşti, respectiv 44.300 de societati, deţineau la sfârşitul anului trecut aproape 91% din totalul veniturilor întregului mediu de afaceri, ponderea fiind mult sub nivelul înregistrat în Ungaria (72%), Polonia (68%) sau Cehia (59%), potrivit unui studiu Coface referitor la polarizarea mediului de afaceri local.
La nivel macro, România a înregistrat una dintre cele mai rapide rate de creştere economică din Uniunea Europeană din ultimii ani. În primul semestru al anului curent, România are cel mai ridicat nivel al creşterii economice din UE, respectiv 5,2% pe serie brută şi 5% pe serie ajustată sezonier, în condiţiile în care a doua cea mai mare creştere este înregistrată de Slovacia, respectiv 3,7%. În acelaşi timp, valoarea Produsului Intern Brut/ locuitor, ajustat cu puterea de cumpărare standard (un indicator des folosit pentru nivelul de trai) în cazul României pentru 2015, este doar 13.900 EUR, aproape de două ori mai puţin decât media UE (15). Din perpectiva acestui indicator, România înregistrează la sfârşitul anului 2015 o pondere de 51%, raportat la media raportată de UE (15), cu doar 5pp mai mult decât nivelul raportat în 2008 (46%).
Potrivit Coface, unul dintre factorii structurali care determină apariţia acestor diferenţe dintre România şi restul ţărilor enumerate constă în distribuţia diferită a veniturilor, în functie de calibrul companiilor.
Mai exact, România deţine un nivel de concentrare mult mai mare al activităţii în rândul firmelor mari. În anul 1906, economistul italian Vilfredo Pareto a creat o formulă matematică pentru a descrie inegalitatea distribuţiei bogăţiei din ţara sa, observând că 20% din populaţie deţinea 80% din bogăţia totală, corelaţie care s-a consacrat prin regula lui Pareto 80/ 20. Spre deosebire de aceste proporţii, România are un nivel de concentrare mult mai ridicat. Cele mai mari 1% dintre companiile locale (primele 4.500 cu cea mai mare cifră de afaceri) concentrează aproximativ 67% din veniturile raportate de toate companiile active în 2015. Acest procent este superior gradului de concentrare din Ungaria (64%), Polonia (62%) sau Cehia (51%).
“Fenomenul de polarizare a economiei româneşti, dublat şi de îmbătrânirea medie a unei populaţii în scădere şi din ce în ce mai puţin calificate, ridică, în mod evident, presiuni majore asupra perspectivelor de creştere economică şi de competitivitate pe termen mediu-lung. În acest context, cei bogaţi devin şi mai bogaţi, iar cei săraci sărăcesc mai mult. Pătura de mijloc, atât în rândul populaţiei, cât şi în rândul mediului de afaceri, devine din ce în ce mai subţire şi mai puţin capabilă să reprezinte acel element de amortizare a şocurilor negative cauzate de o posibilă viitoare criză financiară”, a declarat Iancu Guda, Services Director, Coface România.
Nivelul de concentrare mult mai ridicat al veniturilor din mediul de afaceri românesc este explicat şi prin diferenţele de spirit antreprenorial relativ la ţările din regiune, România deţinând al doilea cel mai scăzut nivel, după Serbia, în ceea ce priveşte numărul de companii raportat la totalul populaţiei. În total, în România erau 443.000 firme active şi o pondere de 23 de firme la mia de locuitori, în condiţiile în care Cehia are o medie de 140, Slovacia de 116, Ungaria de 60, Bulgaria de 55 şi Polonia de 47.
