Cum s-a schimbat structura exporturilor din România în 14 ani: Maşinile şi echipamentele au detronat textilele, ajungând după 14 ani să depăşească 40% din totalul exporturilor

Exporturile României au crescut de 4,4 ori în ultimii 14 ani, apropiindu-se în 2013 de 50 mld. euro, iar textilele, care deţineau o treime din totalul exporturilor în 2000, au fost detronate de mijloacele de transport şi echipamente, a căror pondere s-a dublat, la 42%. Scăderea conţinutului de importuri al exporturilor este o altă tendinţă observată în ultimii ani.

Evoluţia structurii exportu­rilor din ultimii 14 ani evi­denţiază o schimbare sem­nifi­cativă dinspre produse cu un grad scăzut de pre­lucrare spre produse cu valoare adăugată ridicată, care încorporează mai multă tehnologie, procesul intensificându-se în urma aderării la UE, influenţat şi de investiţiile străine.

Exporturile de textile au coborât de la o treime din totalul exporturilor la circa 10%. Valoarea acestor exporturi a urcat de la 3,6 miliarde de euro la 5,1 miliarde de euro. Pe de altă parte, pon­derea bunurilor cu valoare adăugată ridi­cată, precum maşini, echipamente, mijloa­ce de trans­port, a ajuns la 42,2% din totalul expor­turilor. Iar valoarea ex­por­turilor ma­şinilor şi echi­pamentelor a crescut de 10 ori, de la 2,1 miliarde de euro la aproape 21 de miliarde de euro.

„Importanţa producţiei în lohn a scăzut substanţial în ultimii ani, nu numai în termeni relativi, ci şi în valoare absolută. S-a înregistrat o tendinţă de slă­bire a legăturii între dinamica impor­turilor şi cea a exporturilor pe total eco­nomie. Scăderea de­pen­denţei exporturilor de im­porturi pe ansamblul secto­ru­lui auto s-a produs pe fon­dul investiţiilor masive din ultimii ani“, con­sideră Elena Iorga, director la Direcţia Studii Economice din cadrul BNR.

Analizând evoluţia impor­tu­rilor se constată că pe com­po­nenta echipamente şi mijloace de transport ponderea a crescut în 14 ani de la 28,9% la 35,3%, în timp ce valoarea a urcat de cinci ori, la 18,7 miliarde de euro. Importurile de textile au ajuns anul trecut la 7,7% din total importuri, faţă de 18% în 2000, iar valoarea s-a majorat de 1,7 ori, la circa 4 mld. euro.

În ultimii ani s-au înregistrat trans­for­mări calitative şi cantitative în industria pre­lucrătoare care furnizează 90% din mărfurile exportate, susţine Constantin Chirca, director adjunct la direcţia Statistică din BNR.

„Structura exporturilor a con­sem­nat transformări calitative semnificative, pon­derea mărfurilor cu valoare adău­gată ma­re (VAB) luând locul celor cu VAB mai mic. Grupa maşini, echipa­mente, apa­rate, mijloace de transport a înre­gistrat creştere de la 2,1 mld. euro (18,9% în 2000) la 20,9 mld. euro (42,2% din total exporturi în 2013). Grupa textile, con­fecţii, încălţăminte a consemnat o creştere de numai 1,5 mld. euro, de la 3,6 mld. euro (31,8% în 2000) la 5,1 mld. euro (10,3% în 2013)“, arată Chirca.

În creştere au fost în ultmii 14 ani şi exporturile de produse agroalimentare a căror pondere s-a triplat, la 10,7%. Valoarea exporturilor acestor produse a înregistrat cea mai mare creştere în perioada analizată, de 14,4 ori, până la 5,3 miliarde de euro.

În schimb, valoarea importurilor de produse agroalimentare a crescut din anul 2000 până în 2013 de cinci ori, la 4,7 mld. euro.

Comparând anul 2013 cu anul 2000, se observă o scădere a ponderii ex­porturilor de produse din lemn şi hârtie, produse minerale sau metale comune în totalul exporturilor.

„Între economiile din Europa Centrală şi de Est, România a înregistrat în ultimii 14 ani cea mai amplă trans­for­mare economică şi progres în recu­perarea decalajelor faţă de ţările europene dezvoltate - dezagra­rizare, terţiarizare, dez­industrializare şi ulterior rein­dustrializare. Investiţiile stră­ine directe au fost  un factor determinant al trans­formării (atât direct, cât şi prin intermediul sectorului bancar)“, afirmă Elena Iorga.

Exporturile au susţinut economia şi vor rămâne unul dintre principalele motoare de creştere.

Analiştii au recomandat pe termen scurt focalizarea pe consolidarea expor­turilor de maşini şi mijloace de transport şi creşterea exporturilor de bunuri alimentare prelucrate, iar pe termen mediu şi lung au susţinut necesitatea alocării unor resurse mai mari pentru cercetare şi impulsionarea exporturilor de bunuri care încorporează tehnologie înaltă.