Publicarea Master Planului General de Transport, care stabileşte priorităţile României în materie de infrastructură de transport până în 2030, a pus în discuţie diferenţele între autostrăzi şi drumuri expres, având în vedere că documentul mizează pe construcţia unei reţele extinse de drumuri expres în detrimentul autostrăzilor.
Vedeţi aici Master Planul publicat de Ministerul Transporturilor
CNADNR a adoptat în 2013 decizia 1221, prin care a stabilit un normativ privind proiectarea drumurilor expres pentru reţeaua rutieră rapidă de comunicaţii. Acesta prevede că drumurile expres pot fi dezvoltate în autostrăzi, în funcţie de fluxurile de trafic viitoare, dar şi că vor fi prevăzute cu spaţii de parcare, baze de întreţinere, garduri de protecţie şi sisteme de siguranţă a circulaţiei, atât orizontale cât şi vertical. “În cadrul proiectării se va ţine seama de dezvoltarea drumurilor expres în perspectivă la categoria de autostrăzi”, se arată în normativ.
Cu alte cuvinte, principala diferenţă între un drum expres cu două benzi pe fiecare sens de mers şi o autostradă tot cu două benzi pe sens va fi absenţa benzilor de urgenţă. Drumul expres va avea şi un spaţiu median de separare a sensurilor de circulaţie. De asemenea, o diferenţă va fi legată de viteza maximă cu care se poate circula: în cazul drumurilor expres, 120 km/h pentru regiunea de şes, 100 km/h pentru deal, 80 km/h pentru munte, faţă de 130 km/h pe o autostradă.
Un drum expres are un cost cu circa 30% mai mic decât autostrăzile, potrivit informaţiilor oferite de Ministerul Transporturilor.
Printre ţările din regiune care au preferat să construiască drumuri expres se numără şi Cehia, cu circa 1.200 de kilometri de astfel de şosele, potrivit CIA Factbook.
Statisticile arată că în România nu există nici măcar un kilometru de drum expres în prezent, însă o şosea care se apropie destul de mult de conceptul de drum expres este Bucureşti-Giurgiu.
Discuţia despre drumuri expres şi autostrăzi vine în contextul în care Master Planul General de Transport propune ca până în 2030 să fie construiţi 656 de kilometri de autostrăzi şi 2.226 de kilometri de drumuri expres.
Master Planul de Transport diferă puternic de planurile pe care guvernul le-a prezentat la finalul anului trecut, care arătau că în România vor fi construiţi până în 2020 alţi circa 2.400 de kilometri de autostrăzi, pe lângă cei 644 de kilometri pe care România îi are în prezent. Costul estimat al autostrăzilor şi drumurilor expres prezentate în Master Plan se ridică la aproape 24 miliarde de euro.
