Fondul Monetar Internaţional a avut nevoie de o revoluţie şi de înlăturarea unui regim pentru a putea reveni în Ucraina ca principal finanţator al unei economii în pragul falimentului. Noile autorităţi de la Kiev au acceptat de la FMI ceea ce guvernele anterioare au respins, anume creşterea preţului gazelor naturale într-una dintre cele mai sărace şi mai divizate ţări din Europa.
FMI şi guvernul de la Kiev au ajuns la un acord preliminar privind un ajutor financiar de tip stand-by prin care ţara est-europeană poate accesa timp de doi ani între 14 şi 18 miliarde dolari, bani necesari pentru a evita „falimentul economic şi financiar“, după cum a descris premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk situaţia.
Ce promite Ucraina în schimbul banilor FMI
Pentru a primi banii, Ucraina trebuie să implementeze reforme economice şi măsuri extrem de nepopulare cu impact direct asupra populaţiei, inclusiv creşterea preţurilor la gaze – cu 50% până pe 1 mai pentru consumatorii casnici, cerinţă a cărei neîndeplinire a dus la anularea unui acord de împrumut de 15 miliarde dolari convenit cu FMI în 2010.
Premierul Iaţeniuk îi pregăteşte pe ucraineni pentru ce va urma, avertizând că reformele pe care ţara le va implementa sunt „foarte dure“, în timp ce FMI încearcă să îndulcească pastila spunând că eliminarea subvenţiilor la gaze vine în paralel cu „măsuri sporite de protecţie socială“.
Autorităţile de la Kiev s-au angajat să continue creşterile tarifelor la gaze conform unui calendar care va fi implementat până în 2018, scrie agenţiei Thomson Reuters.
Dacă decizia va fi aplicată şi la nivelul consumatorilor industruali, impactul va fi dramatic. Compania de gaze naturale a statului, Naftogaz, percepea de la consumatori doar un sfert din costul importului de gaze importate. Pentru că au beneficiat de gaze foarte ieftine, producătorii industriali nu au avut motive să investească în tehnologie modernă şi mai eficientă şi au preferat să păstreze tehnologia sovietică. Ucraina are una din economiile cu cel mai mare consum de energie din lume.
Până acum ucrainenii au cumpărat gaze naturale din Rusia la preţuri preferenţiale în virtutea unui acord prin care Kievul permitea Rusiei să-şi ţină flota Mării Negre în apele Crimeei. Acum, după ce Crimeea a fost anexată de Rusia, Gazprom, compania care deţine monopolul exporturilor de gaze din Rusia, a anunţat că va majora de la 1 aprilie preţul gazelor vândute Ucrainei.
În prezent, Ucraina plăteşte aproximativ 270 dolari pe mia de metri cubi de gaze ruseşti, iar de luna viitoare preţul ar putea creşte la 480 dolari, a afirmat Iaţeniuk. Nivelul se apropie astfel de preţurile percepute unora din ţările din UE. Ucraina are datorii de 2 miliarde dolari către Gazprom.
De asemenea, guvernul de la Kiev va introduce taxarea progresivă a venitului, va îngheţa salariul minim pe economie în acest an şi va indexa pensiile şi salariile bugetarilor cu rata inflaţiei, a spus premierul ucrainean, citat de Bloomberg.
Ucraina a promis FMI că va reduce deficitul bugetar la 2,5% din PIB până în 2016, potrivit instituţiei financiare. Banca centrală ucraineană va aplica o rată de schimb flexibilă, iar autorităţile vor rezolva problema creditelor neperformante din industria bancară, a subliniat FMI.
Fără ajutor din partea FMI economia Ucrainei s-ar prăbuşi cu 10% anul acesta
„Ţara este pe marginea falimentului economic şi financiar. Acest pachet de legi este foarte nepopular, foarte dificil, foarte dur. Vorbim de reforme care ar fi trebuit realizate în ultimii 20 de ani“, a spus Iaţeniuk. Premierul a avertizat că PIB-ul ţării se va contracta cu 3% în acest an, în cel mai optimist scenariu, iar fără ajutor din partea FMI economia s-ar prăbuşi cu 10%, potrivit CNBC.
Inflaţia în acest an ar putea urca la 12-14%, iar datoria ţării la 53% din PIB, a mai spus oficialul.
„Dezechilibrele macroeconomice ale Ucrainei au devenit nesustenabile în ultimul an“, a explicat şeful misiunii FMI la Kiev Nikolai Gheorghiev.
Acesta a adăugat că cursul de schimb fix şi supraevaluat a dus deficitul de cont curent al Ucrainei la peste 9% din PIB, iar lipsa competitivităţii a determinat stagnarea exporturilor şi a PIB-ului.
Şeful misiunii FMI la Kiev promite Ucrainei, unul dintre cele mai corupte state din Europa, că programul de bailout al FMI va ajuta ţara să implementeze reforme de consolidare a guvernanţei şi de sporire a transparenţei şi că acesta va îmbunătăţi mediul de business.
Ucraina ar putea primi asistenţă financiară în valoare totală de 27 miliarde dolari (19 miliarde euro), din care 11 miliarde euro sunt promişi de Uniunea Europeană şi garanţii de credit de un miliard de dolari din partea Statelor Unite.
Când a început istoria FMI-Ucraina
FMI a împrumutat Ucrainei circa 3,5 miliarde dolari la mijlocul anilor 1990, după ce ţara şi-a declarat independenţa, şi încă 2,2 miliarde dolari în 1998, potrivit Reuters.
În 2004, Kievul a primit din partea FMI un împrumut pe un an de 600 milioane dolari pentru ca patru ani mai târziu să contracteze alte 16,4 miliarde dolari.
În 2010, instituţia financiară şi Ucraina au ajuns la un acord pentru suma de 15 miliarde dolari, dar la acesta s-a renunţat un an mai târziu pentru că autorităţile de la Kiev nu au implementat reformele cerute, inclusiv eliminarea subvenţiilor la gaze.
Board-ul FMI a spus în decembrie anul trecut, după o analiză a cauzelor pentru care acordul de împrumut cu Kiev-ul a eşuat, că Ucraina ar trebui să primească mai puţini bani în viitoarele acorduri de bailout şi ar trebui să i se impună implementarea a şi mai multor reforme economice.
Ce spun analiştii
„Un program de împrumut din partea FMI va fi deosebit de dificil de implementat în orice situaţie”, consideră Timothy Ash, analist la Standard Bank, citat de CNBC.
Ucraina ar putea avea nevoie de o sumă mai mare decât cea declarată de autorităţi, de aproximativ 20 miliarde dolari, mai ales în condiţiile în care Naftogaz a anunţat un deficit enorm, de 80 miliarde grivne (7 miliarde dolari), a sublinait Ash.
După anunţarea acordului cu FMI, preţul obligaţiunilor guvernamentale ale Ucrainei a atins cel mai mare nivel înregistrat de la sfârşitul lunii ianuarie, potrivit The Wall Street Journal. „Reacţiile sunt extrem de încurajatoare. Sper că acest acord cu FMI va face loc reformelor”, a spus Rob Drijkoningen, analist la Neuberger Berman.
Ungaria, vecinul vestic al Ucrainei, a rambursat anul trecut înainte de termen împrumutul de la FMI
Anul trecut, Ungaria a rambursat înainte de termen întregul împrumut de 2,15 miliarde euro contractat de la FMI în 2008 şi scadent în trimestrul al treilea din 2014. Guvernul condus de premierul Viktor Orban a vrut să pună capăt a ceea ce a caracterizat drept influenţă externă excesivă asupra politicilor sale economice, scrie Reuters.
În schimbul împrumutului acordat de FMI acum şase ani, guvernul de atunci al Ungariei, condus de Ferenc Gyurcsány, s-a angajat să taie cheltuielile publice cu 2% din PIB şi să reducă deficitul bugetar la 2,6% din PIB. Guvernul de la Budapesta a îngheţat creşterile salariale şi ale ajutoarelor sociale, a redus bugetele ministerelor şi a menţinut taxele la nivel ridicat. Ungaria nu a fost singura ţară pe care asistenţa FMI a costat-o enorm, scrie Budapest Telegraph.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 28.03.2014
