Anul 2014 are toate şansele să fie mai bun decât 2013 din punct de vedere economic dacă nu vor fi scandaluri majore în politică, dacă evoluţia leului faţă de euro va fi stabilă şi dacă nu se întâmplă nimic rău în zona euro.
Care ar fi însă cele mai importante cinci puncte tari pe care se poate baza economia în 2014 şi care ar fi cele mai importante cinci ameninţări care trebuie avute în vedere pentru acest an?
Puncte slabe
1. Alegerile pentru Parlamentul European (mai 2014) şi pentru preşedinţia României (noiembrie 2014) ar putea provoca tensiuni în coaliţia de la putere care să ducă la o rupere a USL. Aceasta ar avea un efect negativ în economie, provocând instabilitate. De asemenea, orice schimbare a planului iniţial de distribuţie premier/ preşedinte între cele două partide din alianţă va crea instabilitate în politică cu efecte nefavorabile în business.
2. O eventuală devalorizare a cursului leu euro de 15-20% va fi o sursă de tensiune în economie având în vedere că încă majoritatea împrumuturilor sunt în euro, dolari sau franci elveţieni. De asemenea, în pofida amânării ţintei aderării României la zona euro (2018, 2023?) practicarea unor preţuri/ tarife în euro pentru maşini, case, telecom sau transport aerian creează o dependenţă nejustificată faţă de o monedă străină şi deci efectele devalorizării pot fi cu atât mai dăunătoare. În general, în anii cu alegeri tensiunile pe curs au fost mari (2008 -10% depreciere, 2009 - 8%). Pe de altă parte, poziţia externă mai bună a ţării reduce riscul unei asemenea evoluţii defavorabile a cursului.
3. Creşterea numărului de insolvenţe ale companiilor poate provoca instabilitate în sistemul bancar şi de asemenea, blocaje în economie. Chiar şi companiile care funcţionează în sectoare viabile ale economiei pot fi afectate de lanţul insolvenţelor. Riscul persistă pentru că nu au fost semnale de îmbunătăţire a situaţiei financiar e companiilor în 2013, ci numai de înrăutăţire.
4. Stagnarea consumului (0% creştere în 2013) ar putea continua, ceea ce va da bătăi de cap nu numai firmelor, ci şi Guvernului, care îşi bazează încasările bugetareîn principal pe TVA (25% din încasările la bugetul consolidat al statului) şi accize (11% din încasări). Această evoluţie ar putea determina Guvernul să introducă noi taxe în 2014, ceea ce a şi încercat de altfel (acciza specială pe combustibil, amânată pentru 1 aprilie 2014). Noile taxe vor fi un impediment pentru revenirea economiei.
5. Scăderea investiţiilor şi în 2014. Anul trecut, investiţiile totale în economie au scăzut cu 3,9%, ca urmare a scăderii cheltuielilor de capital de către stat, care a tăiat la acest capitol pentru a se încadra în veniturile mai mici faţă de estimări. Deficitul bugetar a fost astfel ţinut sub control în condiţiile în care, faţă de o prognoză de plus 8% a veniturilor, acestea nu au crescut decât cu 4% conform datelor pe primele zece luni ale 2013.
Puncte tari
1. Menţinerea ritmului de creştere a exporturilor (plus 10% în 2013) şi a producţiei industriale poate fi “pivotul” care să aducă relansarea economică. The Economist prevede o creştere economică de 3,3% în 2014 pentru România, bazându-se pe creşterea din zona euro (plus 0,9% în 2014, faţă de minus 0,4% în 2013), principalul partener comercial. Mai mult, pentru prima dată în 2013, România a ajuns să aibă excedent comercial în relaţia cu ţările non-UE. Turcia, ţările arabe şi chiar Rusia absorb din ce în ce mai multe mărfuri româneşti.
2. Scăderea dobânzilor la creditele în lei, determinată de reducerea dobânzii de referinţă de către Banca Centrală, dar şi de afluenţa de lei de pe piaţa monetară. Astfel, Roborul la şase luni este la 2-2,5%, faţă de 5-6% la începutul anului 2013. Companiile şi persoanele fizice împrumutate în lei beneficiază astfel de o micşorare a poverii creditului, ceea ce le permite o realocare a sumelor economisite către consum sau investiţii. Întrebarea este când se vor putea refinanţa pe scară largă creditele în euro, astfel încât creditele în lei să devină majoritare în portofoliul băncilor şi riscul valutar să fie cât mai mult diminuat.
3. Deşi România a întârziat foarte mulţi ani absorbţia fondurilor europene structurale, fiind astăzi abia la 25% din cele 20 de miliarde de euro alocate, pe ultimul loc în UE, anul 2014 ar putea fi anul recuperării la fondurile UE. Astfel, dacă se păstrează tendinţa din ultimii patru ani de creştere exponenţială (în 2009 - 170 mil. euro bani atraşi de la UE, în 2010 - 295 mil. euro, 2011 - 600 mil. euro, 2012 - 1,1 mld. euro, 2013 - 2,8 mld. euro) ar urma ca în 2014 să fie absorbite de la UE fonduri în valoare de cel puţin 5 miliarde de euro. Aceasta ar însemna un impuls semnificativ pentru economie, încă insuficient luat în calcul în estimările care se fac pentru anul acesta.
4. Imaginea externă a României este în continuă îmbunătăţire. Anul 2014 ar putea marca revenirea României la statutul de "investment grade" acordat de către agenţia de rating Standard& Poor’s, ceea ce va îmbunătăţi felul în care este privită economia locală de către investitorii străini şi o micşorare a dobânzilor la care se finanţează statul pentru a acoperi deficitul bugetar. În condiţiile ţinerii sub control a deficitului bugetar (2,2% estimare pentru 2014), a deficitului de cont curent (4% estimare pentru 2014) şi a inflaţiei (3% estimare pentru 2014), singurul lucru care îi lipseşte României pentru a trece de la BB plus (Junk) la BBB minus (primul nivel de investment grade) este creşterea economică. Datoria publică este sub control (52 mld. euro, 37% din PIB), însă cea totală externă este în măsură să creeze o oarecare instabilitate (98 de miliarde de euro, adică 70% din PIB).
5. O sursă de încredere pentru economie poate fi în 2014 bursa de valori, a cărei evoluţie în 2013 a fost peste aşteptări (25% creştere a indicelui general al bursei, BET). Listările Romgaz şi Nuclearelectrica din toamnă, precum şi vânzarea pachetului de 15% dinTransgaz la începutul anului trecut au plasat Bucureştiul în faţa Budapestei, Vienei, Pragăi şi chiar a Varşoviei din punct de vedere al noilor companii aduse la cota bursei. Local, tot mai mulţi antreprenori îşi pun problema listării, iar în condiţiile unor debt ratio (rate ale îndatorării) tot mai înalte, creşterea equity-ului (capitalului) companiilor prin emisiune de acţiuni noi pe bursă le poate îmbunătăţi situaţia financiară.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
