De-a lungul ultimelor două decenii, Europa de Est a realizat o convergenţă rapidă la nivelul veniturilor şi al reformelor instituţionale importante, dar acest impuls a încetinit, multe ţări putând fi descrise acum ca fiind „blocate în tranziţie“, a explicat Berglof la conferinţa „Economiile de piaţă emergente ca un motor de creştere pentru economia globală: fapte şi provocări“, organizată de Banca Centrală Europeană, la Frankfurt.
Pentru România, BERD - instituţia financiară internaţională care apără interesele Europei Centrale şi de Est şi a ajuns la un portofoliu de 6,2 mld. euro pe piaţa locală - estimează o creştere economică de 2,2% în 2014, după un avans de 1,4% în acest an, în contextul efectelor negative ale crizei din zona euro asupra regiunii Europei de Sud-Est, în special în privinţa exporturilor. Prognoza BERD pentru creşterea PIB din acest an este cea mai pesimistă. Banca Mondială a majorat uşor estimarea privind creşterea economică din 2013, la 1,7%, iar FMI, Comisia Europeană şi Guvernul văd în continuare o creştere economică de 1,6% în 2013. Mai optimişti, analiştii locali şi-au îmbunătăţit estimările privind creşterea economică din acest an spre 2 - 2,2% în urma semnalelor de revigorare din primele luni ale anului şi nu exclud un avans al PIB în jur de 2,5% în 2013, în ipoteza în care va fi un an agricol bun, iar exporturile îşi vor continua trendul ascendent.
O ţară ca România are nevoie de ritmuri de creştere economică de cel puţin 3-4% pe an pentru a reduce decalajele structurale şi a converge către nivelul de trai din zona euro, după cum au estimat şi reprezentanţii FMI. România a continuat să facă apel la ancora instituţiilor financiare internaţionale pentru a-şi asigura credibilitatea pe pieţele externe, însă reformele structurale sunt întârziate, relansarea economiei a rămas firavă, privatizările au fost tergiversate, iar termenele stabilite pentru selecţia managerilor privaţi au fost mult decalate.
Economistul-şef al BERD spune că pericolul de a avea ţări „blocate în tranziţie” ar putea să fie evitat printr-o revigorare a procesului de reformă, ceea ce va necesita o înţelegere a ceea ce este fezabil în funcţie de constrângerile politice existente. „Fără reforme şi instituţii politice puternice Europa de Est riscă să fie «blocată în tranziţie»”.
Multe ţări, în special în Europa Centrală şi de Sud-Est, au ajuns acum la un nivel al veniturilor asociat istoric cu ritmuri de creştere economică lente. Cu toate acestea, ele nu împărtăşesc caracteristicile care de multe ori au însoţit aceste evoluţii ale economiilor în trecut: ratele de investiţii nu sunt excesiv de mari, iar creşterea economiilor nu a fost alimentată de monede subevaluate, mai spune Erik Berglof.
Creşterea economică în ultimele decenii a fost alimentată de îmbunătăţirea foarte rapidă a productivităţii în condiţiile în care Europa de Est a înregistrat o transformare de la o structură economică „capital-intensivă” la un model orientat mai mult spre piaţă.
Raportat la nivelul veniturilor, multe ţări au eliminat acum acest decalaj de productivitate, dar este puţin probabil că vor putea să susţină acelaşi ritm de creştere a productivităţii în viitor, în viziunea economistului-şef al BERD. O altă trăsătură caracteristică a tranziţiei în ultimii 20 de ani a fost viteza reformei.
În unele cazuri, motivate de perspectiva aderării la Uniunea Europeană, ţările în tranziţie au făcut progrese rapide în înfiinţarea instituţiilor necesare pentru buna funcţionare a pieţelor.
Berglof susţine că procesul de reformă a stagnat, iar criza ar putea să fi agravat problema prin erodarea sprijinului popular pentru reformarea pieţelor.
„În ultimii ani, procesul de reformă a stagnat, în ciuda spaţiului semnificativ pentru îmbunătăţiri suplimentare. Această stagnare a reformelor a precedat criza financiară globală din 2008-2009, iar criza ar putea să fi agravat problema prin erodarea sprijinului popular pentru reformarea pieţelor”.
Experienţele diverse ale ţărilor în tranziţie sugerează că pentru evitarea „capcanei veniturilor medii” este nevoie de instituţii politice bune, mai spune economistul-şef al BERD.
În întreaga regiune, calitatea instituţiilor economice reflectă în mare măsură calitatea instituţiilor politice. În democraţiile care funcţionează bine cu sisteme juridice puternice, procesul de tranziţie este mai puţin probabil să fie „acaparat” de anumite grupuri de interese, iar ameninţarea inversării reformelor este mai mică. Eficientizarea instituţiilor politice poate să fie o condiţie prealabilă pentru continuarea reformei economice în unele ţări şi ar putea asigura că acestea nu sunt „blocate în tranziţie”.
Potrivit indicilor care încearcă să măsoare calitatea instituţională, majoritatea ţărilor în tranziţie nu au înregistrat nicio schimbare semnificativă la nivelul instituţiilor politice de la începutul anilor 1990, o inerţie care poate să fie reflectată în stagnarea recentă a reformelor economice.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
