Exporturile au susţinut economia şi vor rămâne unul dintre principalele motoare de creştere pentru România, după cum anticipează analiştii, având în vedere redresarea economiilor din zona euro, principalii parteneri comerciali ai României.
Institutul Naţional de Statistică urmează să anunţe vineri cifra privind creşterea economică din 2013, majoritatea estimărilor indicând un avans al PIB cuprins între 2,7 şi 3%. Pentru 2014, cei mai mulţi analişti anticipează o încetinire a ritmului de creştere a economiei, spre 2,3%. „Exporturile au atins un maxim istoric în 2013, în vecinătatea nivelului de 50 mld. euro, pe fondul producţiei agricole foarte bune şi al dezvoltării unor linii de producţie noi în industrie. Industria echipamentelor electrice, industria auto sau prelucrarea lemnului au consemnat rate anuale de creştere de două cifre în 2013, inclusiv pe fondul comenzilor din afara zonei euro“, spune Eugen Sinca, analist-şef la BCR.
Industria şi-a majorat contribuţia la formarea PIB în ultimii cinci ani prin intermediul exporturilor, după un declin în perioada 2003-2008. Dar industria nu poate să tragă singură economia, potenţialul ei fiind limitat având în vedere ponderea de doar o treime din PIB. În aceste condiţii este nevoie şi de o revigorare a cererii interne, pentru a vedea o ascensiune a economiei de peste 3%.
„Aşa cum arată acum proiecţiile, zona euro ar trebui să accelereze la nivel de creştere economică. În consecinţă, evoluţia exporturilor României poate să fie favorabilă. Dar mi-e greu să cred că în 2014 vom repeta rata de creştere a exporturilor din 2013. Şi nu este suficient să crească exporturile pentru a înregistra o creştere economică mai mare, fiind necesară şi revigorarea cererii interne“, consideră Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Avansul exporturilor a fost influenţat pozitiv în 2013 atât de revenirea graduală a economiei zonei euro, cât şi de un volum crescut direcţionat către pieţele non-UE. Exporturile către ţările non-UE au crescut cu 12,8% anul trecut, ajungând la o pondere de 30% în total exporturi, în timp ce exporturile către Europa au urcat cu 8,8% faţă de 2012, la 34,5 mld. euro.
Octombrie a fost cea mai bună lună din 2013, exporturile atingând o valoare lunară record de 4,7 mld. euro. Motoarele principale au fost exportul cu cereale, ca şi în lunile precedente, dar şi punerea în funcţiune a unor capacităţi de producţie noi în industria prelucrătoare. Recordul precedent la exporturile lunare, de 4,5 mld. euro, a fost atins în iulie 2013. Valoarea lunară a exporturilor a oscilat în ultimii ani între 3 şi 4 mld. euro.
Evoluţia foarte bună a agriculturii din 2013 a contribuit în mod conjunctural la avansul exporturilor de cereale. Exportatorii de materii prime agricole prezenţi în România au demarat în ultimii doi ani campanii de export agresive, astfel că mărfurile româneşti au reuşit să-şi facă loc în pieţele din regiune.
Exporturile României au fost în ascensiune în ultimii 15 ani, valoarea crescând de aproape şapte ori, de la 7,4 mld. euro în 1998 până la 49,6 mld. euro la sfârşitul anului 2013.
Deficitul comercial a scăzut anul trecut cu 41,3% faţă de 2012 la 5,7 mld. euro, după ce exporturile au crescut cu 10%, la 49,6 mld. euro, iar importurile au avansat cu 1%, la 55,3 mld. euro.
Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute anul trecut de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (42% la export şi 35% la import) şi alte produse manufacturate (32,5% la export şi 29,8% la import).
Cum comentează analiştii
Eugen Sinca, analist-şef la BCR
Exporturile au atins un maxim istoric în 2013, în vecinătatea nivelului de 50 mld. euro, pe fondul producţiei agricole foarte bune şi al dezvoltării unor linii de producţie noi în industrie. Industria echipamentelor electrice, industria auto sau prelucrarea lemnului au consemnat rate anuale de creştere de două cifre în 2013, inclusiv pe fondul comenzilor din afara zonei euro. Cu toate acestea, performanţa României în domeniul exporturilor rămâne una modestă dacă o aşezam într-un context regional. Cehia, o ţară cu o populaţie de două ori mai mică decât cea a României, are exporturi duble, ceea ce arată nevoia de investiţii din prezent. Totodată, România trebuie să investească cu mult peste 0,5% din PIB în cercetare şi dezvoltare şi să crească treptat exporturile cu un grad înalt de tehnologie, ce aveau în 2012 o pondere de doar 6,3% în total exporturi faţă de 16-17% în Cehia sau Ungaria. Industria farmaceutică, chimică, aeronautică, a echipamentelor electrice sunt domenii-cheie spre care ar trebui să se îndrepte atenţia investitorilor români şi străini.
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank
Exporturile pe segmentul auto (nu doar maşini, ci şi componente auto) au crescut foarte mult. Am profitat de o nişă în criza financiară. Dacia a realizat o maşină relativ ieftină comparativ cu calitatea şi a reuşit să pătrundă pe pieţele importante. Pe partea de agricultură, exporturile de cereale au mers probabil foarte bine. Din păcate nu avem foarte multe produse finite exportate. Aşa cum arată acum, proiecţiile acum zona euro ar trebui să accelereze la nivel de creştere economică. Dar mi-e greu să cred că în 2014 vom repeta rata de creştere a exporturilor din 2013.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.02.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
