Faceţi cunoştinţă cu cel mai bine păzit secret din energie: Dispecerul Energetic Naţional, creierul sistemului, locul unde se intră numai după ce treci de cititorul de retină

4 sep 2013 Autor: Roxana Petrescu

Octavian Lohan, şeful Dispeceratului Energetic Naţional citeşte din 1977 hieroglifele din energie pentru ca lumina să ajungă în casele oamenilor. Foto Andreea Alexandru

Acces posibil numai după trecerea de cititoarele de retină, cel mai înalt nivel de securitate din Transelectrica, din cele opt existente, 80 de oameni care lucrează în ture de câte şase ore, pază asigurată de jandarmerie şi un backup într-un loc secret din Bucureşti. Aceasta este camera de comandă a Dispecerului Energetic Naţional, vârful piramidei din sistemul care alimentează cu energie România.  

„În Dispecerul Energetic Naţional (DEN) se lucrează 24 din 24 de ore, în ture de câte 6 ore. De ce atât de puţin? Pentru că aceasta este durata în care concentrarea oamenilor este la capacitate maximă. Apoi încep să obosească. Totul se conduce în timp real. Acesta este vârful piramidei sistemului energetic, creierul sistemului“, spune Octavian Lohan, unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti din domeniu, care se află la conducerea DEN din 1999.

Clădirea din care se controlează sistemul energetic, situată pe Hristo Botev din Bucureşti, stradă situată la câţiva paşi de Piaţa Universităţii, nu dă niciun indiciu despre secretele pe care le ascunde.

Nu este Sky Tower, cea mai înaltă clădire din România, şi nici Petrom City, „oraşul“ construit de producătorul de petrol şi gaze în care jaluzelele se mişcă după lumina soarelui.

Însă în interiorul clădirii de pe Hristo Botev, unde este sediul Transelectrica şi al bursei de energie OPCOM, stă ascuns cel mai important instrument pentru controlul sistemului energetic: Dispecerul Energetic Central, parte integrantă a Dispecerului Energetic Naţional.

DEN este unitatea care gestionează cu precădere funcţionarea celor mai mari producători de energie din România, businessuri de 2,5 mld. euro cu peste 30.000 de angajaţi, având ca obiectiv principal asigurarea egalităţii dintre cererea şi oferta de energie. De buna funcţionare a DEN depind direct sau indirect peste 8 milioane de consumatori casnici şi peste 630.000 de firme din România cu afaceri cumulate de 240 mld. euro.

„În afară de acest Dispecer Energetic Central, în aceeaşi clădire mai funcţionează unul de rezervă şi în afară de cele două mai este unul în Bucureşti aflat într-o locaţie secretă. Stingerea incendiilor se face cu gaz inert, iar protecţia este asigurată de jandarmerie“, explică Lohan.
 

Cititorul de retină

Accesul în această cameră de comandă a energiei din România este rezervat numai câtorva oameni. 

„Abia după trecerea de un cititor de retină are loc accesul în camera de comandă. Transelectrica funcţionează după opt niveluri de securitate, S fiind cel mai ridicat. Aici se află şi DEN. Numai câţiva oameni din toată compania au posibilitatea de a intra în această zonă“, explică Lohan.

Pentru a verifica acest lucru, repre­zen­tanţii Transelectrica i-au permis şi echipei ZF să facă testul cu cititoarele de retină. Aceste dispozitive sunt sub forma unor cutii negre, care au două porţiuni ovale în care trebuie să te uiţi. Îţi vezi ochii ca într-o oglindă. Răspunsul măşinăriei a fost scurt: „Access denied“ (accesul interzis). Alături însă de echipa Transelectrica, ZF a putut intra pentru scurt timp în inima DEN.

În interiorul camerei de comandă erau la ora realizării reportajului doi oameni, iar în faţa lor erau dispuse mai multe monitoare care transmiteau în timp real informaţiile despre funcţionarea sistemului energetic.

„Transelectrica are o reţea de 5.000 de kilometri de fibră optică. DEN are nevoie de date nu numai din sistemul de transport. DEN este cel conduce centralele. Obiectivul nostru este să nu ai import sau export, obiectivul este ca în fiecare moment cererea să fie egală cu producţia. Sarcina este ca fiecare să-şi asigure propriul consum“, explică pe scurt Lohan obiectivul principal al DEN.

Pe acele tabele uriaşe din camera de comandă, pline cu grafice şi linii, se putea vedea, cu o rată de împrospătare de două secunde, cât produce, cât consumă, cât exportă sau importă România, ce linii sunt scoase din funcţiune, cât este producţia termo, hidro sau eoliană, ce unităţi funcţionează, pe ce linii se exportă, pe ce linii se importă. Toate în timp real.

Telefoanele sunau, dar nu pentru a anunţa probleme, ci pentru a face să funcţioneze la parametri optimi un sistem vital pentru România.
 

„Când apărea un copil bun, automat era adus aici“

„Pe vremuri, în DEN nu intra decât crema sistemului energetic. Erau atestaţi numai cei mai buni oameni. DEN-ul era foarte bine remunerat, iar când de undeva apărea un copil bun, automat era adus aici. Acum, după privatizări cine să mai vină la Transelectrica şi să-i cedeze cei mai buni oameni?“, spune Lohan.

Chiar şi aşa însă, cei ajunşi în DEN formează o pepinieră redutabilă de talente vânate pe plan internaţional.

„Luăm oamenii din sucursalele noastre şi-i pregătim. Programul de pregătire durează 6 luni, din trei în trei ani se fac evaluări psihologice şi anual oamenii din DEN sunt examinaţi şi autorizaţi. Salariile din DEN sunt bune, dar nu se pot compara cu cele din nuclear, hidro sau de la Complexul Energetic Oltenia. Anul acesta operatorul de sistem şi transport din Anglia a recrutat trei oameni de la DEN.“

Structura Dispecerului Energetic Naţional este formată din mai multe trepte, cea mai de sus fiind situată în clădirea de pe Hristo Botev.

„În total, în DEN lucrează 180 de oameni. Dintre aceştia 80 se află în Dispecerul Energetic Central, iar restul de 100 sunt împărţiţi în 5 Dispecere Energetice Teritoriale. Unul este la Bacău şi acoperă zona Moldovei, unul este la Bucureşti pentru Muntenia şi Dobrogea, Craiova pentru Oltenia, Argeş şi Vâlcea, Timişoara pentru Banat şi Cluj pentru Ardeal. Toate acestea sunt coordonate de Transelectrica şi în aceşti dispeceri teritoriali lucrează circa 100 de oameni.“

Pe lângă aceşti dispeceri teritoriali sunt şi cei ai companiilor de distribuţie, iar complexitatea lor variază în funcţie de volumul instalaţiilor pe care le monitorizează.

„La un moment dat au fost 16 astfel de întreprinderi, IRE-uri se numeau, apoi au fost dispeceri judeţeni, dar după privatizare companiile care au cumpărat distribuţiile de energie au dorit optimizarea acestor dispeceri. Practic, toţi vor să aibă o singură cameră de comandă şi un compartiment funcţional“, explică Lohan. Marile termocentrale, hidrocentralele au toate la rândul lor un dispecer pentru coordonarea activităţii.
 

„Hidrocentralele erau lângă palate“

Dezvoltarea dispecerului energetic naţional în actuala formă este un proces care durează de mai bine de o jumătate de secol, DEN fiind un organism viu care se schimbă cu fiecare centrală pusă în funcţiune, cu fiecare mare consumator apărut, cu fiecare linie de transport construită.

Cum a început însă totul?

„Prima tură de oameni care a lucrat în DEN a fost pe 13 iunie 1955. Pe atunci alimentarea cu energie se făcea în sisteme locale. La 12 noaptea se oprea alimentarea. Apoi a început dezvoltarea unor centrale capabile să alimenteze industria. Liniile de transport s-au dezvoltat în paralel cu acest fenomen.“

Pe atunci, centralele nu erau conectate ca acum cu o ţară întreagă, astfel încât energia produsă în Dobrogea să poată ajunge în Moldova.

„De exemplu, iniţial hidrocentralele erau lângă palate, cum este cel de la Sinaia. Acestea au fost primele obiective iluminate cu curent alternativ. Apoi au apărut centralele hidro care alimentau localităţi la o anumită distanţă“, explică reprezentantul Transelectrica.

Lohan a început să lucreze în sistemul energetic la începutul anilor ’70, iar în ’77 a venit la DEN.

„Nu ştiu cum eram noi la acel moment faţă de vestul Europei. Cine apuca să vadă vestul Europei în acea perioadă? Am lucrat în tură până în ’96 când am fost promovat ca şef serviciu iar în ’99 am preluat conducerea DEN, funcţie pe care o am şi acum“, spune Lohan.
 

„Cel mai adesea greşelile se fac atunci când se apropie concediul“

Chiar în anul în care Lohan şi-a făcut intrarea în DEN au avut loc singurele situaţii limită prin care a trecut România din punct de vedere energetic, când întreg sistemul a picat.

„Prima a fost pe 4 martie 1977, când a fost cutremurul. Chiar atunci era ziua mea liberă şi ţin minte că venisem în Bucureşti cu nişte probleme personale. Apoi pe 10 mai în acelaşi an am mai avut o cădere totală de sistem, iar de data aceasta a fost eroare umană. N-am văzut raportul făcut în urma acestui incident pentru a putea evalua pagubele produse, dar în aceeaşi zi totul s-a pus din nou în funcţiune. Din ’77 nu am mai avut niciun caz limită“, spune Lohan.

Pe 10 mai 1977 sistemul energetic a picat timp de 4-5 ore, pagubele create atunci fiind chiar mai mari decât cele înregistrate după cutremur, spun oamenii din domeniu. Potrivit datelor de la Banca Mondială, cutremurul din 1977, care a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, a provocat pagube de două miliarde de dolari.

„Cel mai adesea greşelile se fac atunci când se apropie concediul şi oamenii se bucură anticipat că pleacă şi devin neatenţi. De obicei, celor mai buni dintre noi ni se întâmplă să greşim“, spune Lohan.
 

Noile provocări

De atunci însă, sistemul s-a dezvoltat continuu, cele mai noi schimbări intervenind în urma boom-ului înregistrat de energia verde în România.

Din 2009 şi până acum parcul de producţie local s-a îmbogăţit cu investiţii de circa 4 miliarde de euro. Cele mai multe au fost atrase de proiectele eoliene, care au ajuns azi la o capacitate de peste 2.100 MW.

De exemplu, un reactor al centralei de la Cernavodă, care lucrează prin intermediul a două unităţi, are o capacitate de 700 MW. Odată cu acest boom au apărut şi problemele de sistem din cauza caracterului incontrolabil al acestei energii.

Norocul României a fost însă faptul că proiectele care au fost puse în funcţiune au fost mari, putând intra cu uşurinţă în administrarea DEN. Lucrurile s-ar putea însă schimba.

„Apariţia centralelor eoliene şi solare reprezintă mari probleme. Noi trebuie să urmărim toate centralele. Înainte diferenţa între datele pe care le aveam noi şi realitatea din teren nu era mai mare de 30 MW. Dacă ajungea deja la 40 MW, era o problemă. Acum însă a crescut la 100 MW şi asta pentru că dispecerii de distribuţie nu fac investiţii în sistemul de monitorizare. În Spania de exemplu s-a pierdut controlul. România a avut norocul ca până acum să se facă investiţii în proiecte mari, dar s-au făcut o serie de schimbări la legislaţia primară şi secundară care vor determina o producţie necontrolabilă mai mare“, explică Lohan.

Practic, directorul DEN avertizează asupra faptului că unităţile foarte mici, dacă nu sunt identificate la timp, pe termen lung pot aduce dezechilibre în funcţionarea sistemului energetic în totalitate pentru că ele nu sunt controlate.

Acestea intră în responsabilitatea distri­buitorilor de energie, dar potrivit lui Lohan eforturile depuse de aceştia pentru monito­rizarea noilor investiţii de mici dimensiuni nu sunt suficiente.

Până acum însă, nici vântul şi nici soarele puternic nu au produs probleme vizibile pentru consumatorul final, alimentarea cu energie a României mergând în parametri normali.

„În fiecare zi ne adunăm să vedem ce a fost ieri, să vedem care au fost greşelile şi să facem programul pentru mâine astfel încât să nu se întâmple nimic“, conchide Lohan.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.09.2013

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.09.2013

 
Cuvinte cheie:
energie
, Dispecerul Energetic National
, cititor de retina
, transelectrica
, securitate
Vizualizari:
Printeaza
Momentan este un comentariu Comenteaza si tu
Comentarii (1):
Catalin Chimirel - 05 septembrie 2013, 09:25

Felicitari. Un articol care incearca sa evidentieze importanta energiei cu suportul unui specialist desavarsit.

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide