Compania canadiană Gabriel Resources, care controlează Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), va cere despăgubiri de până la 4 miliarde de dolari americani - dublu faţă de cât estima premierul Victor Ponta - dacă Parlamentul va respinge săptămâna viitoare proiectul de exploatare a aurului la Roşia Montană, a declarat ieri Jonathan Henry, directorul general al companiei, într-un interviu acordat la Londra publicaţiei The Globe and Mail.
„În cazul în care Camera Deputaţilor (camera decizională - n. red.) respinge proiectul, vom continua notificarea oficială de începere a litigiului pentru încălcări multiple ale tratatelor internaţionale de investiţii, pentru a obţine până la 4 miliarde de dolari SUA.“
La Bucureşti, afacerea Roşia Montană tinde să devină scandalul anului. Senatul va da astăzi votul final asupra proiectului legislativ elaborat de guvern privind exploatarea aurului de la Roşia, proiect care va fi transmis Camerei Deputaţilor şi votat săptămâna viitoare.
Ping pongul cu „Nu este altă soluţie decât ca proiectul să fie respins“ şi „Fiecare votează după propria-i conştiinţă“ naşte suspiciuni şi amplifică nedumeririle chiar în rândul partenerilor de guvernare. Deşi nu a spus-o explicit, liderul PNL Crin Antonescu a sugerat că PSD ar putea obţine în Parlament o majoritate ad-hoc în favoarea proiectului, spălându-se astfel pe mâini de ce va urma. De aceea el a cerul PSD să-şi precizeze punctul de vedere, în condiţiile în care, încă de luni, conducerea PNL a decis ca parlamentarii liberali să voteze împotriva proiectului. De asemenea, el a susţinut că nu are nicio cunoştinţă despre eventualele despăgubiri pe care statul român le-ar putea achita companiei Gabriel Resources, care controlează RMGC - despăgubiri de care premierul a vorbit încă de luni fără ca cineva să-l fi întrebat şi pe care el le-a aproximat la 2 mld. dolari (atât ar fi urmat să ceară canadienii, a subliniat el, informaţii pe care le-ar deţine din notificările primite de-a lungul vremii de la partenerii Gabriel Resources).
În replică, Ponta a susţinut că toţi miniştrii guvernului, inclusiv liberalii, au susţinut în şedinţa de guvern proiectul ajuns acum în Parlament, iar Crin Antonescu a avut toate detaliile fără să ridice la vremea respectivă obiecţii, până luni, când a oferit surpriza anunţând că se opune proiectului.
După ce marţi premierul anunţase că ministrul marilor proiecte Dan Şova va face publice toate documentele legate de proiectul Roşia Montana, lucrurile s-au schimbat. Şova spus nu are astfel de documente şi că ele sunt la Ministerul Economiei şi la Ministerul Mediului.
În urma acestei neînţelegeri, Ministerul Economiei a anunţat că documentele de care dispune în legatură cu compania RMGC - actul constitutiv al companiei, precum şi actele adiţionale la acest act constitutiv - pot fi consultate pe site-ul instituţiei încă din 2011. Dar între documentele de pe site-ul ministerului nu se regăsesc cele cu privire la licenţa de exploatare. Astăzi se va face lumină, a promis guvernul. Aşadar, dacă acest lucru se va întâmpla, s-ar putea creiona o idee despre ce angajamente şi-a luat statul în 1998 când a fost acordată licenţa de exploatare către Minvest, licenţă preluată un an mai târziu de compania canadiană.
Este reversibilă decizia politică de blocare a proiectului dacă se va constata că statul ar putea plăti despăgubiri majore?
La această întrebare a răspuns ieri Crin Antonescu: „Nu. Dacă această sumă a fost avansată şi e o astfel de discuţie deschisă, ceea ce cred că trebuie făcut de urgenţă este ca noi toţi, şi dumneavoastră toţi, şi opinia publică să afle ce-i cu aceste despăgubiri, ce angajamente are statul român. Eu nu ştiu. (...) Pe de altă parte, vedeţi dumneavoastră, înţeleg că dacă nu votăm proiectul plătim două miliarde (de dolari - n.r.) dar premierul ne spune că el nu votează proiectul, iar doamna Rovana Plumb, ministru mediului, după ce face o pledoarie ca ministru al mediului pentru proiect ne spune ca deputat că s-ar putea să voteze şi domnia sa contra. Eu nu mai înţeleg, dar nu-i vreun atac (la adresa PDL – n. red).“
Ieri la Londra directorul general al companiei, Jonathan Henry a suţinut într-un interviu că Gabriel Resources are un caz solid ca să pretindă despăgubiri de 4 mld. dolari: „Cazul nostru este foarte puternic şi vom face public faptul că efortul României de atragere a investiţiilor străine va avea mult de suferit“.
Şeful Gabriel Resources se aşteaptă ca Senatul să respingă astăzi proiectul de lege care ar permite deschiderea minei. Dar decizia, pentru sau contra, va deveni obligatorie numai după ce proiectul va fi votat în Camera Deputaţilor.
Acţiunile Gabriel Resources au înregistrat ieri o creştere de până la 23% în primele ore de tranzacţii pe bursa din Toronto, după ce cotaţia s-a prăbuşit cu 56% pe parcursul primelor două zile ale săptămânii.
Titlurile au scăzut luni cu 54%, de la 1,47 dolari canadieni (închiderea din şedinţa de vineri) la 68 de cenţi. Acţiunile au închis marţi la 65 de cenţi, cu 4,4% mai puţin decât în ziua precedentă, deşi pe parcursul şedinţei declinul a ajuns până la 22%.
Compania şi-a revenit ieri pe bursa de la Toronto, înregistrând o creştere de până la 23,1%, la 80 de cenţi.
Acţiunile Gabriel s-au prăbuşit luni, după ce premierul Victor Ponta a declarat că soluţia pentru proiectul Roşia Montană este respingerea în regim de urgenţă la Senat, apoi la Cameră. În prima parte a şedinţei de luni, titlurile companiei erau în picaj cu aproximativ 70%.
Cel mai ridicat preţ atins vreodată de acţiunile Gabriel Resources este de 8,6 dolari canadieni, înregistrat în decembrie 2010.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.09.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
