Guvernul elen condus de Alexis Tsipras a insistat ieri că nu va accepta încă un program de bailout, cel puţin unul cu termeni asemănători celor precedente bazate pe austeritate, deşi creditorii internaţionali au avertizat că Grecia riscă defaultul fără finanţare externă.
Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogroup, grupul miniştrilor de finanţe din zona euro, a îndemnat la prudenţă în privinţa unui progres în discuţiile de astăzi.
Prestigioasa publicaţie The Economist scrie că discuţiile de astăzi vor fi, probabil, ultima şansă pentru Grecia să obţină extinderea programului de bailout, având în vedere că astfel de schimbări trebuie aprobate de parlamentele ţărilor din zona euro.
Banca Centrală Europeană, unul dintre creditorii internaţionali ai Atenei, îi ţine sub presiune pe noii lideri ai Greciei şi ar putea tăia finanţarea de urgenţă pe care o dă băncilor elene, fără de care acestea se vor prăbuşi, dacă politicienii nu progresează spre un acord, notează agenţia Thomson Reuters. În urmă cu două săptămâni BCE a făcut disponibile cinci miliarde de euro pentru băncile greceşti. Surse apropiate situaţiei au declarat pentru Reuters că instituţia a făcut aceasta din cauza retragerii depozitelor din sistemul bancar elen şi pentru a se asigura că există suficientă lichiditate în sistem. Însă banii sunt disponibili doar până miercuri, când membrii consiliului guvernator al BCE se vor întâlni pentru a evalua situaţia.
În martie 2013, cu Cipru nedorind să accepte condiţiile necesare pentru deblocarea ajutoarelor financiare ale UE, BCE a impus, ameninţând cu tăierea finanţării pentru băncile cipriote, un termen limită extrem de scurt până la care Nicosia putea accepta un plan de bailout. Cipru a cedat rapid.Perspectiva unui default va determina BCE să blocheze canalul de lichiditate destinată băncilor greceşti în condiţiile în care obligaţiunile suverane deţinute de aceste instituţii financiare devin fără valoare. Statul BCE nu permite băncii să sprijine un sistem bancar insolvent, scrie Deutsche Welle. Dacă Grecia va fi deconectată de la perfuziile cu bani ale BCE, va fi forţată să iasă din zona euro.
Consecinţele unui eventual faliment al Greciei
O alternativă pentru Grecia ar fi reintroducerea drahmei, moneda de dinaintea introducerii euro. Mulţi experţi consideră aceasta ar fi cel mai bun mod prin care Grecia îşi poate reconstrui competitivitatea, în condiţiile în care devalorizarea drastică a drahmei ar putea stimula sectorul turistic şi exporturile. Un efect negativ ar fi importurile vor deveni mai scumpe.
De asemenea, vor fi şi alte probleme. Chiar dacă Grecia ar ieşi din zona euro, datoriile vor rămâne în euro. Muntele deja uriaş de datorii va deveni şi mai mare deoarece Grecia va fi nevoită să ramburseze datoriile denominate în euro cu noua monedă devalorizată.
În timp ce acest scenariu va fi catastrofal pentru băncile greceşti, şi creditorii internaţionali ai Greciei se vor confrunta cu riscul pierderii banilor.
Un alt pericol ar fi hemoragia de capital a băncilor, produsă de grecii care se vor îngrămădi să-şi retragă euro din depozitele bancare. În acest caz, întregul sistem bancar elen va fi lăsat în haos.
Grecia nu-şi poate finanţa actualele niveluri de cheltuieli fără împrumuturi noi. Noul guvern are în faţă multe provocări, variind de la păstrarea serviciilor de asigurări sociale la plata funcţionarior publici şi pensionarilor. De asemenea, Grecia va trebui să facă faţă unor reduceri de cheltuieli care afectează domenii precum infrastructura, educaţia şi sănătatea.
Care va fi impactul falimentului Greciei asupra ţărilor UE? „Falimentul Greciei va costa Germania 80 de miliarde de euro, dar ieşirea ţării din zona euro nu va costa nimic“, a explicat Hans-Werner Sinn, preşedintele institutului german de cercetare economică Ifo. Germania este statul cu cele mai mari contribuţii la programele de bailout din zona euro.
„Prietenia“ Greciei cu Rusia îngrijorează guvernele occidentale
La o nuntă organizată în octombrie la un hotel din apropierea Moscovei, naţionalistul Panos Kammenos a cântat şi a gătit mîncare tradiţională pentru 90 de oaspeţi greci şi pentru o singură gazdă rusească, scrie The Wall Street Journal. Grecii au fost invitaţi de oligarhul rus Konstantin Malofeyev, cavalerul de onoare şi proprietarul hotelului. Evenimentul ar fi trebuit iniţial să fie organizat în Grecia, dar lui Malofeyev i s-a interzis să intre în UE pentru că i-ar fi sprijinit pe militanţii proruşi din Crimeea şi din estul Ucrainei. Aşa că petrecerea a venit la el acasă. Kammenos este acum ministrul apărării în noul guvern al Greciei. Sensibilitatea pe care o are pentru Rusia şi legăturile cu „vulturii“ antiamericani apropiaţi Kremlinului au trezit îngrijorări în Vest că Grecia, un stat membru al UE şi al NATO, ar putea submina eforturile de a potoli Rusia lui Putin. Oficiali de la Washington pun că Moscova încearcă să-şi pună în practică agenda de politică externă în Europa prin intermediul unor indivizi precum Malofeyev, care are legături cu mişcările de extremă dreapta din Vest. Grecul Kammenos susţine că nu-l ştia pe Malofeyev înainte de nuntă şi că nu au discutat politică. Malofeyev spune că legăturile europene sunt de natură religioasă, nu politică.
