Guvernul mai poate cheltui până la sfârşitul anului, peste ceea ce strânge la buget, încă 5,6 mld. lei (1,25 mld. euro).
Deficitul bugetar la 11 luni a ajuns la 1,6% din PIB faţă de ţinta de 2,5% din PIB convenită în noiembrie cu FMI, potrivit unor surse din Ministerului Finanţelor. Aceasta înseamnă că guvernul mai poate cheltui în decembrie peste ceea ce adună la buget - rămânând în ţinta de deficit - o sumă echivalentă cu 0,9% din PIB (5,6 mld. lei) la un PIB estimat de 625,6 mld. lei.
Istoria ultimilor ani arată, fără abatere de la cutumă că în luna decembrie guvernele cheltuiesc sume considerabil mai mari decât în celelalte luni ale anului. Cum nevoile sunt multe, banii se duc într-o clipă. Faptul că la sfârşitul anului rămân atâţia bani de cheltuială este o anomalie, arată analiştii financiari. Pentru că, de fapt, acest plus aparent reprezintă în cea mai mare parte arieratele statului, bani pe care guvernul nu-i dă celor cărora li se cuvin până nu este sigur că se poate încadra în ţintele pe care şi le-a fixat.
„În decembrie, dacă sunt bani, statul plăteşte. Dacă nu sunt bani, nu plăteşte şi transferă arieratele în bugetul viitor“, explică analistul financiar Dragoş Cabat.
Deficitul bugetar a avansat în noiembrie cu aproximativ 0,4% din PIB, ajungând la 11 luni la 1,6% din PIB, faţă de 1,21% din Produsul Intern Brut în octombrie. Acest lucru oferă guvernului un spaţiu fiscal aproape generos faţă de condiţiile curente, el putând adânci deficitul cu 0,9% din PIB (5,6 mld. lei) rămânând, în aceeaşi vreme, în limitele convenit cu finanţatorii străini.
Care este structura veniturilor şi a cheltuielilor, Finanţele vor comunica pe 25 ale lunii, ca de obicei. Cert este însă că acum s-a creat un spaţiu pentru o cheltuială suplimentară în decembrie după ce în octombrie bugetul a fost pe excedent, iar în noiembrie deficitul a fost de până în 0,4% din PIB (2,5 mld. lei).
La 10 luni, deficitul bugetar coborâse la 7,6 mld. de lei, reprezentând jumătate din ţinta anuală de 2,5% din PIB, ca urmare a faptului că octombrie s-a înregistrat excedent de 500 mil. lei.
În aceste condiţii, se poate pune întrebarea: de ce în noiembrie autorităţile române au negociat cu Fondul Monetar o nouă ţintă de deficit în urcare de la 2,3% la 2,5% din PIB? Acum, că tot există acest spaţiu fiscal, ce va face administraţia cu banii? Va fi repetat exemplul din anii trecuţi când va cheltui tot ce are în plus sau aparent are în plus?
Cheia este că vorbim, de fapt, despre cheltuieli angajate în prima parte a anului care se decontează de ani de zile la sfârşitul anului, explică Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal: „Aceasta este structura execuţiei bugetare, se angajează cheltuieli la începutul anului şi se plătesc spre finalul lui, aşteptând să se vadă ce se întâmplă între timp“.
Niciunul din ultimii 5 ani nu a fost altfel. Întotdeauna, în decembrie, deficitul a avansat puternic cu peste 1% din PIB – cu excepţia lui 2012, când a însemnat 0,75% din PIB pe metodologia cash. Astfel, în decembrie trecut, deficitul bugetar a avansat cu 4 mld. lei (aproape 1 mld. euro) ajungând la 14,8 mld. lei, adică 2,52% din PIB, cu puţin peste ţinta agreată cu FMI şi Comisia Europeană (2,2% din PIB pe cash şi 3% din PIB pe ESA), după ce în noiembrie el se plasa la 1,77% din PIB pe cash. Astfel, deficitul a avansat în decembrie 2012 cu 0,75% din PIB (faţă de un avans mediu lunar în primele 11 luni de 0,16% din PIB), dar sub avansul înregistrat în anii trecuţi – un deficit înregistrat în decembrie 2008 de 1,86% din PIB, de 1,22% din PIB în decembrie 2009 sau de 1,28% din PIB în decembrie 2010.
Pentru că aşa se întâmplă de mulţi ani, analiştii cred că nu există niciun motiv ca 2013 să fie diferit: se angajează cheltuieli la începutul anului şi se plătesc la sfârşit. „În fiecare an în ultimele două-trei luni cheltuielile cresc. Acesta este tipul de execuţie bugetară. Se angajează cheltuieli la începutul anului şi se plătesc în ultimele luni. Cred că execuţia bugetară este în grafic, nu pot spune că este ceva în neregulă din acest punct de vedere“, comentează Ionuţ Dumitru.
Pentru analistul financiar Dragoş Cabat lucrurile nu sunt în regulă pentru că introduc un arbitrariu: guvernul plăteşte dacă are, dacă nu are nu plăteşte.
Pot profita de acest lucru, de cheltuieli mari la finele anului, şi clienţii politici sau cei care altfel nu s-ar fi aşteptat să primească ceva în plus? Numai ieri, de plidă, pe masa guvernului s-a aflat un proiect de acordare de bani suplimentari pentru unele primării, iar premierul a anunţat că Executivul va aproba 87 mil. lei pentru persoanele cu dizabilităţi. Ionuţ Dumitru spune că este greu să dovedeşti un astfel de lucru, mai degrabă, aceasta este structura execuţiei bugetare. În decembrie 2012 creşterea deficitului a fost pusă pe seama blocării temporare a rambursărilor fondurilor europen şi a nerealizării unor venituri, nu atât a unor cheltuieli neplanificate, ca în anii trecuţi. Acum guvernul a justificat majorarea deficitului de la 2,3% din PIB la 2,5% pentru a avea spaţiu pentru realizarea unor cheltuieli legate tot de fondurile europene. Din această perspectivă este şi important, şi interesant de văzut ce va face administraţia cu cei peste 1 mld. euro care sunt practic la dispoziţia sa în decembrie. Pentru că, după cum se vede din execuţia bugetară la 10 luni, echilibrul bugetar s-a păstrat într-o bună măsură prin reducerea investiţiilor statului (cheltuielile de capital) cu 11,2% faţă de perioada similară a anului trecut. În aceeaşi vreme, cheltuielile cu bunurile şi serviciile au crescut cu 11,9% la 10 luni faţă de perioada similară a lui 2012, ca urmare a faptului că statul şi-a plătit arieratele, după cum au explicat responsabili din administraţie. Or, în aceşti bani „în plus“ din decembrie analiştii văd chiar arieratele sau o parte din ele despre care guvernul spune că le-a plătit, acesta fiind motivul majorării cheltuielilor cu bunurile şi serviciile.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.12.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
