Viitorul este incert pentru sectorul local al energiei regenerabile, în contextul nesiguranţei cu privire la schema de sprijin şi al refuzului băncilor de a mai finanţa astfel de proiecte, spun jucătorii din industrie. Cu toate acestea, unii dezvoltatori s-au săturat să mai bată la uşile băncilor şi spun că se orientează către autofinanţare şi alianţa cu investitori strategici.
„Nu mai căutam neapărat finanţare de la bănci şi fonduri de investiţii. Cochetăm cu ideea să fim noi şi investitori“, a declarat Ramona Crişan, manager la Energovoltaic Group, un dezvoltator de parcuri solare din Arad. „Mai există posibilitatea colaborării cu fabricanţii de module solare, care sunt dispuşi să se alieze cu tine pentru a-şi vinde produsele şi să încaseze banii ulterior“, a adăugat Crişan.
Aceasta este exact strategia prin care Energovoltaic Group a construit un parc solar de 15 MW la Sebiş, în apropiere de Arad. Finanţarea de 22 milioane de euro pentru proiect a venit din partea companiei chineze Astronergy, producător de module solare, care şi-a folosit propriile echipamente pentru dotarea parcului. Compania face parte din grupul industrial chinez Chint, cu afaceri anuale de 3 miliarde de euro.
Energovoltaic Group mai are în dezvoltare un proiect de 50 MW, amplasat lângă cel din Sebiş, plus alte proiecte cu puterea totală de 20 MW, dar la care se aşteaptă găsirea unei posibilităţi de finanţare înainte de începerea construcţiei. Investiţia totală ar urma să se ridice la circa 100 milioane de euro pentru cei 70 MW.
Compania a fost prezentă la RenExpo, târgul care reuneşte dezvoltatorii şi producătorii de echipamente pentru industria regenerabilă, care se desfăşoară în perioada 20-22 noiembrie la Bucureşti. Dacă la ediţia de anul trecut participanţii se arătau deosebit de optimişti, estimând că vor urma investiţii de 650 milioane de euro doar în segmentul solar, anul acesta actorii din piaţă erau derutaţi şi nesiguri pe viitorul businessului.
„Nu ştim cum va fi piaţa la anul, viitorul este incert. Există o recomandare pentru un plafon pe puterea unităţilor regenerabile acreditate pentru schema de sprijin, dar nu există încă o lege. Nu spune nimeni nimic“, a spus Florin Aliman, area manager România pentru compania Conergy, care produce şi instalează panouri fotovoltaice.
Ce s-a întâmplat între timp? Deşi aşteptările de anul trecut ale jucătorilor din piaţă s-au împlinit, puterea instalată în parcuri solare crescând cu 500 MW într-un an, anul acesta dezvoltatorii au încasat două lovituri.
Prima a venit din partea autorităţilor române, care au decis să reducă temporar sprijinul pentru sector, amânând acordarea unui număr de certificate verzi pentru anul 2017. În plus, un proiect de ordonanţă de guvern, încă neadoptat, prevede ca acestea să fie chiar reduse permanent. Cum vânzarea certificatelor verzi este principala sursă de venituri pentru producătorii de energie regenerabilă, băncile au reacţionat şi au închis robinetele de creditare pentru astfel de proiecte.
„Suntem în discuţii cu diferite firme, dar e dificil să găseşti pe cineva care să aibă bani şi să vrea să-şi asume şi riscuri. Dacă începi acum un proiect, nu ştii dacă vei lua şase certificate verzi“, a spus Slav Landov, manager la firma bulgară Filkab, care până acum a realizat două proiecte fotovoltaice în România. El a precizat însă că businessul principal al Filkab este fabricarea şi distribuţia cablurilor şi invertoarelor pentru industria energetică, iar expunerea pe sectorul energiei regenerabile nu este semnificativă.
De altfel, acesta a fost avertismentul din partea unuia dintre participanţi: diversificarea este cheia supravieţuirii pe piaţă.
„Industria regenerabilă este perisabilă prin definiţie. Nu avea cum să ţină în România mai mult decât în Spania“, a spus Radu Braşoveanu, director tehnic la Central European Energy Services (CEES), firmă care s-a ocupat de dezvoltarea proiectelor fotovoltaice, având în portofoliu un parc solar de 50 MW în Satu Mare, finanţat de o companie spaniolă. Acum CEES se concentrează pe proiectarea şi modernizarea staţiilor de transmisie şi distribuţie a electricităţii.
„Dacă eşti producător de energie, încă eşti OK. Dacă eşti dezvoltator... cine îşi face core business din asta nu supravieţuieşte. Boom-ul se va muta în altă ţară“, a adăugat Braşoveanu.
Afirmaţia este susţinută de experienţa altor companii locale care au dezvoltat proiecte de energie verde, dar nu au avut prea mult de suferit după ce investitorii au început să apese pe pedala de frână.
„La noi încep să se stabilizeze lucrurile, după boomul de până acum. Partea de staţii şi reţele merge bine, dar vânzările au mai scăzut“, spune Bogdan Preda, reprezentant al grupului clujean de inginerie energetică EnergoBit, cu afaceri de 160 milioane de euro anul trecut. „Regenerabilele erau un domeniu foarte mare, datorită lor se modernizau liniile şi se făceau staţii noi“, a adăugat el.
În aceste condiţii, ce mai mişcă în sectorul energiei regenerabile? Unii actori din piaţă se aşteaptă ca un nou motor de dezvoltare al domeniului să fie instalaţiile solare de acoperiş. Acestea au devenit în ultima vreme atractive pentru companii care vor să-şi producă energia pentru autoconsum, ca măsură de eficientizare energetică, dar şi pentru persoane fizice.
„Am primit cereri de ofertă de la lanţuri hoteliere şi pensiuni, există interes şi pentru construcţii off-grid (izolate, neconectate la reţea – n. red.). Faţă de acum doi ani lumea a început să se informeze“, spune Ramona Crişan de la Energovoltaic Group.
Ea a adăugat că în piaţă există şi mult interes din partea investitorilor pentru proiectele deja construite, „pentru că toată lumea fuge de birocraţie.“
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 21.11.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
