Drumul de 600 de kilometri ce desparte Bucureştiul de graniţa de la Nădlac cu Ungaria poate dura chiar şi zece ore în prezent, în condiţiile în care doar 20% din distanţă este parcursă pe autostradă (Bucureşti – Piteşti). Finalizarea autostrăzilor de le Coridorul IV European ar putea înjumătăţi timpul petrecut în trafic şi încuraja atât investitorii industriali, cât şi companiile de transport şi logistică să aleagă România ca poartă de trecere a fluxurilor de mărfuri dinspre şi mai ales către vestul Europei.
Investitorii consideră că aceasta ar trebui să fie prioritatea numărul unu a Guvernului, altfel România rămâne o “ţară închisă”, cu doar 500 de kilometri de autostrăzi, şi aceştia fragmentaţi în diverse regiuni geografice. Apoi, scăderea nivelului educaţiei, ale cărei rezultate din ultimii ani arată că doar jumătate dintre absolvenţii de liceu sunt capabili să promoveze examentul de bacalaureat, ar putea pune în pericol unul dintre puţinele domenii care performează şi se dezvoltă în prezent în economia locală, şi anume sectorul IT.
„Guvernul trebuie să investească mai mult în infrastructură şi în educaţie. Drumurile pot schimba percepţia asupra României, care în prezent este o ţară închisă, în condiţiile în care din Bucureşti faci cu maşina zece ore până în Ungaria. Drumurile pot atrage noi investiţii în industrie şi logistică şi ar trebui să fie cea mai mare prioritate. Pe de altă parte, pentru a continua dezvoltarea domeniului IT ar trebui investit în educaţie, domeniu în care rezultatele au scăzut în ultimii ani“, apreciază David Hay, CEO al companiei AFI Europe, proprietarul centrului comercial AFI Palace Cotroceni din Bucureşti.
Lângă mallul de la Cotroceni, AFI a ridicat şi o clădire de birouri închiriată în special unor companii din industria de IT, care în ultimii ani au reprezentat principalul client al dezvoltatorilor de centre de afaceri din Bucureşti.
Randy Tharp, managing director al subsidiarei din România a firmei de proiectare Epstein, a subliniat de asemenea importanţa pe care portul Constanţa o poate avea în viitor pentru transportul de mărfuri din Europa. Acest potenţial nu poate fi însă concretizat fără continuarea dezvoltării infrastructurii, care în prezent bate pasul pe loc atât în ceea ce priveşte derularea proiectelor începute, cât şi din perspective atragerii de fonduri europene pentru realizarea lucrărilor.
„Când infrastructura va lega Constanţa de vestul şi nordul ţării România va asista la un val de distribuitori care vor parcurge ţara dinspre portul Constanţa“, consideră şi americanul de la Epstein.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
