INTERVIU

Vicepreşedinte al Băncii Mondiale: România trebuie să aibă creştere economică de 5-6% pentru a ajunge la nivelul de trai din Europa

4 apr 2014 Autor: Claudia Medrega

Laura Tuck, vicepreşedinte al Băncii Mondiale: Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să îmbunătăţim managementul sectorului public. Trebuie îmbunătăţite atât calitatea cheltuielilor publice, cât şi absorbţia fondurilor europene. O altă direcţie ar fi îmbunătăţirea me­diu­lui de afaceri astfel încât să fie mai uşor pentru o companie să înceapă un business şi să-l închidă.. Foto Victor Ciupuliga

Banca Mondială a îmbunătăţit prognoza de creştere a economiei româneşti pentru acest an la 2,5%.

România are nevoie să sti­mu­leze creşterea eco­no­mi­că până la rate de 5-6% pentru a ajunge la nivelul de trai existent la nivel european, astfel că tre­buie să continue re­for­mele structurale şi să menţină cadrul ma­cro­economic prudent, consideră Laura Tuck, vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală.

„România a realizat pro­grese exce­len­te, refă­când stabilitatea ma­cro­econo­mică. Si­tua­ţia este impresio­nantă, com­parativ cu alte ţări. Deficitul fiscal a fost redus de la 9% în 2009 la 2,6% din PIB în 2013, ceea ce a fost remarcabil. Eco­no­mia a continuat să crească. Creş­te­rea eco­no­mi­că a acce­le­rat anul trecut la 3,5%. Ro­mâ­nia tre­buie să continue re­for­mele struc­turale pentru a stimula creş­terea eco­nomică până la rate de 5-6% şi a ajun­ge la nivelul de trai exis­tent la nivel eu­ro­pean“, a declarat Laura Tuck într-un interviu acordat ZF.

Laura Tuck a fost prezentă în Ro­mâ­nia în această săptămână şi a avut dis­cuţii cu premierul Victor Ponta şi mem­brii ai guvernului, precum şi cu guver­na­torul BNR, Mugur Isărescu, şi cu re­pre­zentanţi ai sectorului privat. Boardul Băncii Mondiale va discuta spre sfârşitul lunii mai noua strategie de par­teneriat între instituţia financiară de la Washing­ton şi România, o strategie pe patru ani (2014-2017) care presu­pu­ne acordarea unei linii de credit de 1 mld. de euro pe an pen­tru proiectele de dez­voltare din Ro­mânia axate în principal pe trei domenii: sănătate, educaţie şi incluziune socială.

Banca Mondială a îmbunătăţit prog­no­za de creştere economică pentru Ro­mâ­nia, în 2014, la 2,5%, PIB urmând să acce­le­reze uşor anul viitor, la 2,7%. Esti­mările Băncii Mon­dia­le privind creşterea eco­nomică din 2014 sunt cele mai opti­miste de până acum în rândul instituţiilor finan­ciare internaţionale. Redresarea economiei româneşti a fost lentă în ultimii ani. În plus, refor­mele structurale sunt întârziate.

Vicepreşedintele Băncii Mondiale apreciază că în perioada următoare România trebuie să menţină cadrul ma­cro­economic prudent, respectiv politica mone­tară şi politica fiscală. Şi este ne­voie să realizeze reforme structurale în special în domeniul energiei, transporturilor, managementului cheltuielilor publice, educaţiei şi sănătăţii.

„Primul lucru pe care trebuie să-l faceţi este să îmbunătăţiţi manage­men­tul sectorului public. Trebuie îmbu­nă­tăţite atât calitatea cheltuielilor pu­bli­ce, cât şi absorbţia fondurilor euro­pene. O altă direcţie ar fi îmbunătăţirea me­diu­lui de afaceri astfel încât să fie mai uşor pentru o companie să înceapă un busi­ness şi să-l închidă. Totodată, tre­bu­ie îmbunătăţită funcţionarea pieţei pro­prie­tăţii, reforma în domeniul inta­bu­lă­rii şi cadastrului, precum şi func­ţio­na­rea pieţei financiare şi a pieţei ener­giei. În plus, este nevoie de investiţii în educaţie pentru a îmbunătăţi calitatea forţei de muncă, productivitatea.“

Pentru 2014 majoritatea analiştilor anticipează încetinirea avansului PIB în jurul a 2,3%, după saltul de 3,5% înre­gistrat de PIB anul trecut. Economia ar urma să fie susţinută în continuare de cererea externă, dar şi de o revenire treptată a cererii interne.

Reprezentanţii FMI, oficialii ro­mâni şi analiştii au recunoscut la unison că pen­tru o ţară ca România creşterea eco­nomică trebuie să fie de cel puţin 3-4% pe an pentru a reduce decalajele struc­turale şi a converge către nivelul de trai din zona euro. Iar pentru asta este ne­­voie şi de o revigorare a cererii interne.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a făcut referire la sfârşitul anului trecut la un editorial publicat în ZF şi a cali­fi­cat ca fiind „îndrăzneaţă“ ideea intro­ducerii în Constituţie a unui nivel minim de creştere economică de 5%, iar în cazul în care n-ar fi atins, guvernul să-şi dea demisia. Isărescu declara că preocu­parea privind accelerarea creşte­rii economice de la circa 2% este justificată având în vedere necesitatea recuperării decala­jelor faţă de alte ţări din UE. El susţinea că România are nevoie de dublarea acestor procente, însă cu condiţia menţinerii deficitului bugetar, inflaţiei şi deficitului de cont curent în limita de 2%.

Până acum România nu a reuşit să aibă o creştere economică echilibrată, ci a avut o creştere bazată preponderent pe un singur pilon: înainte de criză consumul, acum exporturile. În timp ce investiţiile au rămas pionul sacrificat.

Referindu-se la modelul de creştere eco­nomică al României înainte de criza mondială, oficialul Băncii Mondiale a amintit că ascensiunea economiei a fost sti­mulată foarte mult de capitalurile re­lativ ieftine venite din străinătate care au impulsionat creşterea consumului in­tern şi a domeniilor non-tradable. Iar acum ea susţine că trebuie pus accentul pe alte forme de finanţare şi trebuie pro­fitat de statutul de ţară membră a UE, care oferă o piaţă uriaşă pentru exporturi.

Creşterea economică de 3,5% înre­gis­trată în 2013 comparativ cu anul 2012 a surprins pe toată lumea, depăşind şi cele mai optimiste estimări ale analiş­tilor şi ale autorităţilor. Acesta a fost cel mai rapid ritm de creştere a PIB din ultimii cinci ani, plasând România în topul ţărilor europene, fiind depăşită doar de Letonia. Cu toate acestea, PIB-ul real nu a reuşit anul trecut să revină la nivelul an­te­rior crizei. Industria a avut cea mai im­por­tantă contribuţie la creşterea eco­nomică din 2013, aducând două treimi din avansul PIB de 3,5%, iar al doilea motor de creştere a fost agricultura, datorită producţiei agricole excepţionale.

„Este nevoie de investiţii, atât pu­bli­ce, cât şi private“, susţine vice­pre­şe­din­tele Băncii Mondiale. Pe compo­nen­ta sectorului public ar trebui să fie vizate fon­durile europene, care nu creează defi­cit. Iar în sfera privată, România ar tre­bui să îmbunătăţească mediul de afa­ceri şi să mobilizeze economiile interne în investiţii private, susţine Tuck.

În ceea ce priveşte cele mai mari riscuri şi vulnerabilităţi în perioada următoare, Tuck a menţionat riscul geopolitic, condiţiile mai dificile pe pieţele de capital, în general, prudenţa legată de investiţiile pe pieţele emergente sau creşterea lentă a economiilor din zona euro.

Impactul situaţiei tensionate geopolitice din regiune asupra României a fost redus, consideră vicepreşedintele Băncii Mondiale. „România a rămas relativ neafectată. Evident că pot exista canale de transmisie dacă situţia se va deteriora. Dar România nu are un comerţ uriaş cu Estul. Evident unele ţări din fosta URSS ar putea să fie afectate”.

În privinţa accesării pieţelor financiare, Tuck a arătat că situaţia României este una bună şi a adus în discuţie scăderea costurilor de finanţare şi faptul că România are calificative bune de la agenţiile de rating.

Creşterea economică lentă din zona euro este o vulnerabilitate, o constrângere pentru exporturile României, a mai spus oficialul Băncii Mondiale. „Creşterea economică lentă din zona euro nu ajută România, dar lucrurile ar trebui să se îmbunătăţească în anii următori”.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.04.2014

 
Cuvinte cheie:
Laura Tuck
, Banca Mondiala
, Vicepresedinte
, economie
, crestere economica
, nivel de trai
, prognoza
, pib
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide