Este important să inspirăm populaţia, să facem consumatorii să înţeleagă că dacă vor cumpăra ceva produs în România, susţin fermierii, plătesc salarii şi pensii şi ajută economia, a declarat Nini Săpunaru, iniţiatorul legii supermarketurilor, în cadrul emisiunii de business ZF Live.
„În Franţa, pe mai multe site-uri, când este pus la vânzare lapte sau iaurt românesc sau din afara Franţei, vine cu o etichetă pe care scrie ‘lapte de provenienţă necunoscută’, în timp ce produsele franţuzeşti sunt marcate cu „Lapte din Franţa, a se consuma“. Este o modalitate a societăţii civile de a se proteja. Trebuie să înţelegem că, dacă voi cumpăra ceva din ţara mea, îmi ajut fermierii, mă ajut pe mine, ajut producţia autohtona“, a spus Săpunaru.
România importă 670.000 de tone de aluat congelat pe an, în condiţiile în care este în top 10 mondial la producţia de grâu. Iniţiatorul legii supermarketurilor spune că o parte din problemă este că nu am ştiut să ne orientăm producţia.
„Am discutat cu un producător autohton de pâine şi a spus că se îndreaptă către produsele de patiserie. După ce a văzut o facilitate care introduce 100 de tone de tone de făină pe zi în aluat congelat în Polonia, s-a speriat şi a abandonat ideea, pentru că nu suntem capabili să ajungem la acel nivel“.
La lapte şi produse de carne, se acoperă fără probleme mai mult de 50% cu produse româneşti. Săpunaru susţine că, printre primele efecte ale apariţiei legii, Penny Market şi Mega Image au renunţat imediat la linii de aprovizionare din Austria şi au făcut imediat contracte de tăiere porc românesc cu diferite abatoare din ţară. „Noi nu trebuie să mai inventăm roata, trebuie să importăm modelele altora de succes. Chiar şi în domeniul fondurilor europene, ne punem singuri condiţii. Am pierdut aproape 1 miliard de euro din fonduri europene din condiţii artificiale, ne batem singuri cuie în talpă. În Polonia, dacă nu respecţi procedurile şi condiţiile, îţi iau 10% din sumă, iar polonezii preferă să dea banii“.
Imediat după Legea Supermarketurilor, s-a votat în unanimitate o lege prin care s-a introdus scutirea de impozit pe profit pentru tot ce înseamnă cooperativ. Totuşi, după incidentul Microsoft Irlanda, Uniunea Europeană a hotărât să nu se mai dea scutiri de impozit pe profit fără să fie anunţată Comisia, spune Săpunaru.
„Potrivit scutirii de impozit, în momentul în care din contractul de arendă s-a intrat în cooperativă, tu tot arendă primeşti ca membru cooperator pe acel teren, dar arenda nu mai este impozitată“, a explicat Săpunaru.
„O altă propunere ar fi ca dacă tu, un mare proprietar agricol, deja în cooperativ, te hotărăşti să faci investiţii, să faci o fabrică de aluat congelat, te scutesc de impozit pe profit. Putem merge şi mai departe: putem spune că toţi cei care investesc în zona de porci sau pe altă zonă deficitiară, au sprijinul statului român, sau de subvenţionarea dobânzii. Mă îndrept spre nişte domenii de nişă, care trebuie impulsionate, nu orice investiţii în agricultură“, a adăugat el.
În România se importă 1,8 milioane de purcei, de două-trei luni, la 80 de euro bucata, pe care îi îngrăşăm, şi exportăm porumb. România produce doar 50-55% din necesarul de carne de porc.
„Noi producem salam de Sibiu. Pentru salamul de Sibiu trebuie să introduci carne şi grăsime de scroafă bătrână. Nu mai avem scroafe, nu mai avem suficientă materie primă pentru salamul de Sibiu, aşa că aducem carne din import, din Danemarca, Germania etc. Sunt magazine mari în România unde majoritatea mezelurilor sunt importate din Spania“.
Ce a mai declarat Nini Săpunaru la ZF Live:
Legea supermarketurilor se aplică pe o serie de articole. Nu s-a emis hotărârea de guvern legată de aprovizionarea pe lanţul scurt. Aceasta a fost introdusă la sugestia specialiştilor din ministerul Agriculturii. Lanţul scurt de aprovizionare este relaţia directă dintre producător şi marile reţele.
Cel mai mare producător din România, dacă este scos din două magazine, dă faliment. Nu au nicio putere de negociere.
Noi prin asociaţie încercăm să unim fermierii şi asociaţiile de fermieri, să găsim o platformă de lucru, şi să încercăm să venim cu elemente de legislaţie pentru guvern. Mediul online şi reţelele de socializare devin extrem de importante în România.
