"Investitorii vor primi cu îndoială, să zicem, strategia energetică, dar şi cu atenţie. Mizele fiind mai mari şi strategia va trebui făcută cu mai mare atenţie. Tarniţa şi reactoarele 3 şi 4 sunt chiar aşa strategice? Să nu punem căruţa înaintea boilor. Trebuie demonstrat că avem nevoie de ele. Chiar va creşte consumul aşa de tare încât să avem nevoie de ele?", a declarat luni Radu Crăciun, economist şef şi director de cercetare în BCR.
El a afirmat, într-o conferinţă, că, înainte de a lua decizia construcţiei unor noi capacităţi de producţie a energiei, ar trebuie analizată evoluţia consumului de energie pe plan intern şi extern, având în vedere că România este un exportator de energie în regiune.
"Nu poţi să te apuci să construieşti capacităţi noi bazându-te pe estimări atât de volatile. Depinde de existenţa unor pieţe de energie stabile în regiune", a adăugat Crăciun.
În urmă cu o săptămână, Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica, spunea că România va ajunge în situaţia de a importa energie peste 10 ani, când multe din capacităţile actuale de producţie vor fi închise, ceea ce face ca investiţia de peste şase miliarde de euro în construirea reactoarelor nucleare 3 şi 4 să fie necesară.
"Greşeala trecutului a fost să punem în aceeaşi oală activităţi rentabile cu altele nerentabile ca să mascăm pierderile. Poate este mai eficient să avem unităţi pe cărbune decât reactoarele nucleare 3 şi 4. Dar asta trebuie să o spună statul", a afirmat Crăciun.
Chiar dacă în urmă cu şapte ani Nuclearelectrica avea şase investitori străini interesaţi de construcţia reactoarelor 3 şi 4, în prezent o singură companie, din China, poartă negocieri pentru derularea investiţiei.
Un studiu realizat de BCR arată că exist un necesar "major" de investiţii pentru modernizarea unor unităţi energetice precum primul reactor al centralei nuclearelectrice din Cernavodă, o serie de hidrocentrale, dar "mai ales" în unităţi noi pe cărbune.
Atât proiectul reactoarelor 3 şi 4, cât şi investiţia în hidrocentrala Tarniţa, judeţul Cluj, datează din perioada regimului ceauşist. Guvernul actual consideră aceste două proiecte ca fiind "strategice".
Pentru proiectul de 1,1 miliarde de euro al hidrocentralei Tarniţa, Guvernul a primit oferte doar de la companii chineze, după ce termenul de depunre a documentelor de înscriere a fost amânat de mai multe ori, cu argumentul numărului mare de investitori interesaţi.
Lucrările la hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti ar trebui, conform proiectului, să înceapă în prima parte a anului viitor şi să fie încheiate într-un interval de 5-7 ani.
