Peroane cu scaune rupte şi chiar lipsă, aceiaşi pereţi crăpaţi şi cu igrasie, chioşcuri pestriţe aşezate la întâmplare, aşa îşi întâmpină călătorii şi în 2013 cea mai mare gară din ţară, Gara de Nord.
Chiar dacă ZF a prezentat nivelul de degradare al gării şi anul trecut, în iunie, nicio schimbare în bine nu a avut loc de atunci, dovadă că niciun şef de gară, niciun reprezentant al companiei CFR SA sau de la Ministerul Transporturilor nu s-a sesizat. Asta în condiţiile în care Gara de Nord este una dintre cele mai importante porţi de intrare în România şi deci o primă carte de vizită a Bucureştiului şi a ţării. În fiecare zi aproape 100 de trenuri pleacă sau ajung în această gară, câteva mii de călători trecând pe aici.
"Gara trebuie reamenajată, este nevoie de ceva mai mult confort pentru pasageri. Nici sălile de aşteptare nu arată aşa cum ar trebui, nici spaţiile comerciale nu se ridică la nivelul aşteptărilor. Confortul pentru pasageri nu este la ce ne aşteptăm şi cred că tariful pe care îl plătim pe bilete ar trebui să se regăsească şi în aspectul gării", spune Iancu Năsturel, 52 de ani, avocat, care aştepta marţi pe cineva în Gara de Nord. El afirmă că a renunţat la a mai circula cu trenurile din cauza condiţiilor oferite.
"Uitaţi-vă cum plouă în gară, deşi afară nu plouă. Uitaţi-vă cum sunt amplasate chioşcurile şi acestea fac gunoi în gară", spune Năsturel, care subliniază că în Gara de Nord nu poţi face diferenţa dintre o sală de aşteptare de clasa I şi una de clasa a II-a.
"Sunt multe de făcut. Multe lipsesc ţării şi multe lipsesc gării şi transporturilor. Gara reflectă condiţia noastră, aşa cum este în ţară, aşa este şi în gară", precizează el.
Nu arată a gară europeană: nici măcar scaune pe peroane
Deşi arhitectura staţiei feroviare Bucureşti Nord o imită pe cea a Gării de Nord din Paris, dezinteresul total al celor responsabili şi lipsa investiţiilor au dus la degradarea continuă a gării. Şi se pare că doar călătorii văd asta, niciunul dintre şefii CFR SA, în administrarea căreia se află gara, sau vreun reprezentant de la Ministerul Transporturilor. "Nu arată ca o gară modernă. Dacă nu au investit până acum, nu cred că mai investesc. Din cauza condiţiilor circul foarte rar cu trenul", spune Lavinia Elena, studentă.
Un alt călător, care aştepta pe peron trenul spre Piteşti, spune că din cauză că nu a găsit niciun scaun liber, cele mai multe fiind rupte, pe peronul la care trebuie să îi vină trenul, s-a mutat pe un alt peron ca să aştepte.
"Ar trebui să facă cineva ceva cu scaunele astea", spune Şerban, 29 de ani.
Când vor fi schimbate scaunele de pe peron
Condiţiile de aşteptare a trenurilor lasă de dorit. Dacă în sălile de aşteptare miroase urât, pe peron călătorii găsesc scaune rupte. În unele locuri pe peron au rămas doar structurile metalice care susţineau opt scaune. Cel mai probabil investiţia în băncile de pe peron nu ar fi mai mare de 5.000 de euro, potrivit estimărilor ZF, ce iau în calcul un cost de 200 de euro pentru un şir de opt scaune din masă plastică sau fibră de sticlă pe un suport metalic.
Un pasager: Să se vadă costul cu biletul la tren în aspectul gării
Gara de Nord, ce ar trebui să fie un punct de importanţă strategică pentru Capitală, nu a intrat pe lista de priorităţi a Ministerului Transporturilor după Revoluţie. Foarte puţini bani au fost alocaţi pentru investiţiile în infrastructura feroviară, atât pentru gări, cât şi pentru căile ferate.
În acest an, noul buget al Ministerului Transporturilor, după reorganizare şi după ce CNADNR (Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale) a ieşit din subordinea acestei instituţii, include sume în creştere cu 41% pentru transportul pe cale ferată, până la aproape 5,4 mld. lei (1,2 mld. euro).
Din cauza lipsei investiţiilor, nu doar gara se află într-o stare critică, ci şi calea ferată, trenurile înregistrând întârzieri chiar şi de 100 de minute.
"Călătorul nu este respectat. După ce că plătesc un abonament de 280 de lei pe lună pentru călătoriile pe ruta Titu-Bucureşti, trenul întârzie şi 100 de de minute. În loc să plece la 6.14 dimineaţa din Titu, cum este programat, pleacă pe la 6.40 şi ajunge la 9.30 în loc de 7 şi ceva în Bucureşti. Sunt condiţii mizere în gară, iar în tren se fumează", spune Elena Radu, pensionară, care îşi aştepta trenul spre Titu pe peronul din Gara de Nord.
Trenuri cu întârziere de 100 de minute
Cristina M, studentă la Facultatea de Administraţie şi Afaceri, spune că cea mai mare problemă a Gării de Nord în opinia ei este că trenurile ajung cu mare întârziere, dar şi cea a condiţiilor din sălile de aşteptare. "Nu vreau să stau în sala de aşteptare, noroc cu McDonald's. Ar trebui să fie modernizată gara dacă tot plătim bilete la tren. Am înţeles că l-au dat afară pe directorul general (Ştefan Roşeanu de la CFR Călători a fost demis în urma grevei angajaţilor. De aspectul gării se ocupă însă CFR SA - n. red.)", spune ea.
Pe panoul de sosiri multe trenuri afişau întârzieri, chiar şi cel care venea din Constanţa afişa o întârziere de 100 de minute, în condiţiile în care pe ruta Bucureşti-Constanţa s-au făcut investiţii de aproape un miliard de euro. Deşi a fost modernizată această cale ferată, acum oficialii din CFR vorbesc de furturi de componente de cale ferată ce provoacă întârzieri.
Pe fondul întârzierii trenurilor şi condiţiilor din gară, numărul pasagerilor s-a redus an de an, de la 6,3 milioane de pasageri în 1999 la 3,4 milioane de pasageri în 2012.
Când se va schimba ceva în gară?
"Este mizerie. Ar trebui să se schimbe ceva ca gara să arate ca acelea din alte oraşe europene, am mai văzut gări prin Spania mai curate", spune Nicoleta care aştepta trenul spre Buzău.
Un alt pasager, Ştefan Duca, 21 de ani, student la Politehnică, se întreabă: "Arată Bucureştiul a capitală europeană? Aşa arată şi gara. Ar trebui să fie ori în stil modern, ori în stil antic, dar gara este foarte încărcată, în niciun stil, să fie şi lemnul ăsta de sus vopsit".
Cu o suprafaţă (56.800 mp) comparabilă cu a unui mall bucureştean, Gara de Nord nu a împrumutat nimic din strategia centrelor comerciale care încearcă să atragă cât mai mulţi clienţi prin aspectul clădirii, dar şi prin serviciile oferite, chiar fotolii care fac masaj (contracost).
La finalul anului 2011 Ministerul Transporturilor anunţa că va dezvolta Gara de Nord la standarde europene, urmând să o transforme într-un adevărat mall cu ajutorul belgienilor. Nu s-a făcut nimic cu acest proiect.
Chioşcuri pestriţe, împrăştiate prin gară
De la chioşcuri mici, la covrigării, magazine de hot-dogi, McDonald's, KFC şi mai nou la mese pe care se vând bijuterii din argint. Una dintre firmele care activează aici este Marad Concept, care are un chioşc chiar lângă peron. În 2011 compania care are acest magazin a avut afaceri de 831.000 de lei (193.000 de euro) şi pierderi de 100.000 de lei (23.000 de euro), potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Un pachet de gumă Orbit se vinde cu 3 lei, iar o apă plată la jumătate de litru tot 3 lei. Tot chioşcuri pe lângă peron au şi firmele Mariva Concept şi L'Incontro.
Cei mai mulţi pasageri din Gară erau la coadă la McDonald's sau pe terasa acestuia, unde stăteau cu tot cu bagaje ca să nu aştepte trenul pe peron. Cu vânzări estimate la circa 4 mil. euro, acesta este locul în care stau cei mai mulţi călători.
Un Nou ministru la Transporturi Şi manageR privat la CFR SA
Atât conducerea Ministerului Transporturilor a fost schimbată, în prezent fiind ministru Relu Fenechiu, în Guvernul Ponta II, cât şi cea a CFR SA, administratorul Gării de Nord. Recent, grecul-cipriot Dimitris Sophocleous, 46 de ani, de profesie economist, care a lucrat la AD Pharma şi Romtelecom ca director financiar executiv, a preluat conducerea companiei. El face parte şi din consiliul de administraţie, alături de Lucian Isar (fostul director al trezoreriei Bancpost), care este şi preşedintele consiliului la CFR SA, Jiru Enache, şeful Trezoreriei şi fost vicepreşedinte la CEC, Florian Raimund Kubinschi, fost membru în consiliul de administraţie al HVB Bank, şi Dan Sandu, CEO al Nextebank (fosta MKB Romexterra) şi care a lucrat anterior la Millennium Bank. Mandatul lor va fi de patru ani.
Ce spune CFR SA, administratorul Gării de Nord
Despre scaunele rupte
Scaunele de pe peroanele Gării de Nord se înlocuiesc în mod repetat cu altele noi, existente în Depozitul Regional. Achiziţionarea altor bănci mai rezistente se va face numai după epuizarea stocului existent, a transmis Oana Brânzan, purtătorul de cuvânt al CFR SA.
Despre reparaţiile realizate
Potrivit datelor transmise de ea, în ultimii ani au fost efectuate mai multe lucrări de reparaţii în Gara de Nord, astfel: reparaţii capitale la acoperişul peroanelor, în valoare de 2,3 mil. lei, lucrare finalizată în anul 2011, lucrări de montare covor asfaltic la peronul liniilor 4-5 şi la intrarea în staţie, în valoare de 197.304 lei fără TVA, lucrare finalizată în anul 2010, lucrări de reparaţii la peronul liniilor 2-3 prin turnare strat de uzură din mixtura asfaltică, în valoare de 349.450 lei fără TVA, lucrare finalizată în anul 2011, reparaţii acoperiş ansamblul Gara de Nord în valoare de 1.584.379 lei fără TVA, lucrare finalizată în anul 2011, reparaţii tencuieli şi zugrăveli la pereţii exteriori din incinta staţiei Gara de Nord în valoare de 188.857 lei fără TVA, lucrare finalizată în anul 2011.
De asemenea, menţionăm că se fac în mod curent intervenţii şi reparaţii curente, cum ar fi: înlocuiri geamuri sparte, tâmplării, scaune rupte la peroane sau în sălile de aşteptare, reparaţii pardoseli, instalatii sanitare şi de canalizare, desfundări canalizare şi orice alte lucrări necesare pentru desfăşurarea la parametrii normali a activităţii din staţie.
Despre magazinele din Gară
Spaţiile comerciale din Gara de Nord sunt închiriate prin licitaţie deschisă cu strigare. În prezent se află în derulare circa 100 de contracte de închiriere, încheiate cu agenţi economici, care au adjudecat licitaţiile organizate pentru închirierea acestor spaţii.
Tarifele de închiriere aferente spaţiilor comerciale din Gara de Nord sunt cuprinse între 20 lei/mp/lună plus TVA şi 1.650 lei/mp/lună plus TVA, în funcţie de obiectul de activitate şi poziţia locaţiei în incinta staţiei şi reprezintă rezultatul licitaţiei deschise cu strigare. Venitul lunar obţinut din valorificarea prin închiriere a spaţiilor şi terenurilor situate în incinta staţiei Bucureşti Nord grupa A şi grupa B este de 384.172 lei/lună,
Veniturile obţinute din închirierea spaţiilor proprietatea companiei CFR S.A. sunt utilizate, în principal, pentru plata contractelor de pază, salubrizare, colectare gunoi, plata utilităţilor (apă, canal, gaze) şi pentru efectuarea reparaţiilor curente necesare în toate clădirile de pe raza Sucursalei C.R.E.Î.R. C.F. Bucureşti, potrivit oficialilor CFR.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
