Varujan Vosganian, preşedintele Consiliului Internaţional al Festivalului de Literatură «Arca literara» din Erevan
Omagiu adus literaturii române: Varujan Vosganian, autorul romanului Cartea şoaptelor (foto 1), a fost desemnat preşedintele Consiliului Internaţional al Festivalului de Literatură «Arca literară» din Erevan. Festivalul Internaţional de Literatură «Arca literară», aflat la cea de-a şaptea ediţie, a avut loc, în perioada 21-28 septembrie, la Erevan, capitala Armeniei. Odată cu această nouă ediţie, Ministerul Culturii, care este organizatorul evenimentului, a decis înfiinţarea unui consiliu internaţional, format din scriitori ai Diasporei armene, care să ofere pretigiu festivalului şi să-i asigure reprezentarea internaţională. Preşedinte al acestui consiliu a fost desemnat scriitorul român de origine armeană Varujan Vosganian, autorul romanului Cartea şoaptelor. Romanul Cartea şoaptelor a fost publicat de Editura Polirom, în două ediţii, colecţia Fiction Ltd. (2009) şi colecţia Top 10+ (2013). Cartea şoaptelor a cunoscut până acum numeroase traduceri: două ediţii în limba germană (Zsolnay Verlag şi Buchergilde Gutemberg), două ediţii în limba armeană (Editura Uniunii Scriitorilor şi Editura Antares), precum şi ediţii în limbile spaniolă, italiană, franceză, suedeză, ebraică, bulgară, maghiară, poloneză, portugheză (braziliană). În lunile care urmează vor apărea noi ediţii în limbile cehă, olandeză, persană, norvegiană şi sârbă, precum şi o nouă ediţie în limba armeană realizată de Editura Sfântului Scaun al Ecimiadzinului. Cartea şoaptelor a fost desemnată în România «Cartea anului 2009» şi a primit sau a fost nominalizată la toate premiile importante din ţară. Ea a fost desemnată, în anumite perioade, pe locul întîi al vînzărilor în mai multe ţări, fiind nominalizată pentru importante premii literare la tîrguri internaţionale precum Leipzig sau Guadalajara. În Spania romanul a fost distins cu premiul NiramArt. În mai multe rînduri, Asociaţia Scriitorilor de limbă ebraică din Israel, Uniunea Scriitorilor din Armenia şi Uniunea Scriitorilor din România au propus Academiei Suedeze candidatura autorului la Premiul Nobel pentru Literatură, pornind de la valoarea literară a Cărţii şoaptelor.
La propunerea Festivalului Internaţional de Literatură de la Berlin şi a Lepsiushaus din Postdam, cu susţinerea PENCLUB Internaţional, Cartea şoaptelor a fost desemnată în anul 2015 cartea-simbol a condamnarii crimelor împotriva umanităţii şi a comemorării unui secol scurs de la genocidul făptuit împotriva armenilor în Imperiul Otoman, prilejuind, prin proiectul Worldwide Reading, lecturi publice în întreaga lume. (Ana Maria Tăbârcă)
Artişti români la cea de a şasea ediţie a Bienalei Internaţionale de Artă de la Beijing
Joi, 24 septembrie 2015, a avut loc festivitatea de deschidere a celei de a şasea ediţii a Bienalei Internaţionale de Artă de la Beijing, eveniment care se desfăşoară în perioada 24 septembrie - 15 octombrie la Muzeul naţional de artă al Chinei (foto 2). Tema ediţiei din acest an este „Memorie şi vis”. La această ediţie sunt prezentate 685 de lucrări (selectate dintre cele peste 6.000 primite), realizate de artişti din 96 de ţări şi regiuni. Armenia, Canada, Ecuador, Africa de Sud, Asia de Sud-Est şi Chile beneficiază în acest an de expoziţii speciale.
Juriul internaţional al Bienalei a selecţionat lucrările a opt artişti români: Laedo de Andrei Nagy, Neoclassical de Cătălin Bălescu, Baby-Blues de Mădălina Adriana Gheorghe Tănase, Ancestral Memory de Gabriel Sitaru, Contemplation de Ileana Ştefănescu, Yellow River de Silvia Trăistaru, Dream de Şerban Teodor Vrăbiescu şi Where are they who aren’t anymore de Mihai Ţopescu. O lucrare a artistului american de origine română Paul Mircea Goreniuc a fost, de asemenea, selecţionată de organizatori.
Lit-Vest 2015
Între 23 şi 25 septembrie s-a desfăşurat la Timişoara Festivalul naţional de literatură „Lit Vest”, ediţia a patra, organizat de Biblioteca Judeţeană Timiş (foto 3). Festivalul a debutat ieri la librăria „Cartea de Nisip” din Piaţa Libertăţii cu lansarea lucrării „Trei săptămâni în Himalaya”, de Marius Chivu, şi a continuat seara cu momentul de lectură de poezie şi proză la lumina torţelor în Piaţa Unirii din Timişoara. Programul evenimentelor va continua astăzi de la ora 15:00, tot la librăria „Cartea de Nisip”, cu dezbaterea „Despre graniţe şi arte”. Printre invitaţii festivalului, în afara scriitorilor timişoreni, iubitorii de literatură s-au putut întâlni cu Florin Iaru, Marius Chivu, Pavel Gătăianţu, Daniel-Silvian Petre, Marius Miheţ. „Lit Vest este primul festival naţional organizat de Biblioteca Judeţeană Timiş, care încearcă să pună bazele unei veritabile tradiţii: un festival care, prin continuitate, anvergură şi inedit, să devină un reper pe harta manifestărilor de gen”, a declarat scriitorul Tudor Creţu, managerul Bibliotecii Judeţene Timiş. Biblioteca a devenit, odată cu acest eveniment, Biblioteca Judeţeană Timiş Sorin Titel (la 80 de ani de la naşterea lui Sorin Titel – 1935 şi la 30 de ani de la moartea sa – 1985).
Festivalul Internaţional de Teatru pentru Copii „100, 1.000, 1.000.000 de poveşti”
Între 3 şi 10 octombrie 2015, Teatrul Ion Creangă din Bucureşti organizează cea de-a XI-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru pentru Copii „100, 1.000, 1.000.000 de poveşti” (foto 4). Evenimentul, care propune spectacole dintre cele mai diverse – teatru dramatic, musical, teatru-dans sau circ, dar şi ateliere pentru copii - va aduce magia poveştilor în sălile primitoare ale teatrelor din Bucureşti: Teatrul Excelsior, Opera Comică pentru Copii, Teatrul de Comedie (Sala nouă), Creart şi la Centrul Naţional al Dansului Bucureşti.
Cincizeci de evenimente vor avea loc pe durata celor 8 zile de teatru şi poveşti, în cadrul celor 2 secţiuni competiţionale (spectacole pentru categoria 1-6 ani, respectiv peste 6 ani) şi a secţiunii Off – în afara competiţiei, dedicată spectacolelor interactive şi evenimentelor conexe. Selecţia programului competiţional a fost realizată de către teatrologul Carmen Stanciu, care a ales spectacole ce depăşesc barierele lingvistice sau culturale, spectacole sensibile, despre spaime şi despre zbor, despre sunetul culorilor şi despre gusturile sunetelor.
Printre invitaţii acestei ediţii se numără teatrele La Baracca Testoni Ragazzi, Teatro Prova, Antonio Panzuto, TAM Teatromusica şi Principio Attivo din Italia, Roseland Musical şi Markeliῆe din Spania, The Puppet Theatre at the Crossroads (Slovacia), Dansmakers Amsterdam (Olanda), The National Theatre of Monkey Country şi Kunos Circus (Elveţia), Kabaré Púpala (Germania), Orna Porat Theatre (Israel) şi, pentru prima dată în Europa, Mandragora Circo din Argentina. Totodată, publicul va avea oportunitatea să urmărească unele dintre cele mai valoroase trupe ale teatrelor pentru copii şi tineret din ţară: Teatrul Ariel (Târgu Mureş), Teatrul Tineretului (Piatra Neamţ), Teatrul Excelsior (Bucureşti), Teatrul Regina Maria – Trupa Arcadia (Oradea) sau Teatrul Arlechino (Braşov).
Cele mai bune spectacole, precum şi cele mai bune interpretări actoriceşti vor fi răsplătite sâmbătă, 10 octombrie 2015, în cadrul festivităţii de închidere. Premiile vor fi acordate de către un juriu alcătuit din personalităţi din domeniul teatrului din România şi din străinătate: Slobodan Marković (Director al Festivalului Internaţional al Teatrelor pentru Copii de la Subotica, Serbia), Maria Zărnescu (critic), Emil Boroghină (directorul fondator al Festivalului Internaţional de Teatru Shakespeare), Emilia Popescu (actriţă) şi Philippe Besson (regizor, Germania).
Zgârie-norii din Shanghai
În urmă cu două zile, la Institutul Cultural Român , a fost lansată cartea
Zgârie-norii din Shanghai, de Marina Almăşan (foto 5, 6), apărută la Editura Corint, în prezenţa autoarei, a fotoreporterului Victor Socaciu Jr. şi a câtorva critici literari.
„Cel mai preţios indicator, cel care-mi spune de fiecare dată dacă o carte pe care o citesc sau un film la care mă uit sunt cu adevărat interesante, este... mâncarea de pe aragaz! Nu, nu vă miraţi! Dacă am ceva pe foc şi ţin în mână o carte plicticoasă care nu duce nicăieri, sau dacă la televizor rulează un film în care nu se-ntâmplă nimic, mă surprind căutând să-mi fac zeci de drumuri spre bucătărie. Nu se poate spune că „abandonez”, ci doar că... evadez copios! Cel mai des, cum spuneam, pentru a amesteca, la nesfârşit, în cratiţa cu mâncare de pe foc, mai-mai să-i iau smalţul de pe fund!
Acele cărţi însă care mă captivează sau acele filme a căror acţiune mă ţine cu sufletul la gură mă fac deseori să uit cu totul de capodoperele culinare care se nasc, între timp, în bucătăria mea. Drept care, nu de puţine ori în viaţa mea bestsellerurile şi filmele de Oscar s-au soldat cu mâncăruri făcute scrum şi cu oale iremediabil distruse.
Mai nou, mi s-a întâmplat ceva neobişnuit.
Nu CITIND o carte, ci SCRIIND una – fix pe aceasta, despre Shanghai – mi s-au prăpădit cel puţin 9 feluri de mâncare, în zile diferite! Scrisul m-a captivat atât de tare, că am uitat de tot şi de toate! Doar fumul înecăcios venit dinspre bucătărie şi mirosul devenit de nesuportat m-au făcut să-mi ridic privirile de pe iPad şi degetele de pe tastatură.
Ce-o fi însemnând? Oare nu cumva faptul că ţineţi în mână un bestseller?... ”
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
