Colecţia de carte de buzunar Top 10+ a Editurii Polirom, de mare succes, a depăşit 200 de numere în ceva mai mult de un an. Ne face o deosebită plăcere să semnalăm apariţia câtorva capodopere ale literaturii ruse, existente, fireşte, în multe alte edituri româneşti, dar care capătă, adunate laolaltă, un farmec aparte.
Mihail Bulgakov – Maestrul şi Margareta. Traducere din limba rusă de Natalia Radovici. În plină epocă stalinistă, în care raţiunea exclude orice intervenţie a supranaturalului, Moscova e răscolită de isprăvile unui magician şi ale acoliţilor săi, un motan negru şi-un personaj ciudat, cu pince-nez, care-i pedepsesc pe moscoviţi pentru păcatele ascunse. Retras fără speranţă într-un sanatoriu, autorul unui roman monumental, acum ars, despre viaţa în vremea lui Pilat din Pont, îşi trăieste deznadejdea amoroasă, căci nu-şi vede viitorul alături de frumoasa lui iubită, Margareta. Într-o altă vreme, Pilat din Pont îngăduie scârbit execuţia lui Yeshua Ha-Nozri, cunoscut mai apoi ca Iisus, şi-l blestemă înciudat pe preotul Caiafa cel ticălos. Totul îşi găseste însă reparaţie în lumea drăcească, „cu cinci dimensiuni”, a lui Bulgakov: maestrul îşi revede iubirea pierdută, pe Margareta, dar şi romanul, căci „manuscrisele nu ard”; Iuda, trădătorul lui Yeshua, îşi pierde arginţii şi viaţa, iar lumea moscovită îşi primeşte lectia.
Evgheni Zamiatin – Noi. Traducere din limba rusă de Inna Cristea. Roman terminat în 1920, în plină dezvoltare a statului comunist, interzis imediat de cenzură şi publicat abia în 1924 când apare tradus în engleză la New York (nicio publicare, măcar partială, în rusă). A rămas interzis aproape 70 de ani. Eroul romanului este D-503, matematician şi constructor al unei nave spaţiale din secolul XXVI, care îşi pune pe hârtie însemnările zilnice, în slujba preamăririi Statului Unic. Ce descoperă el este însă e cu totul altceva decât perfecţiunea maşinilor.
Venedikt Erofeev – Moscova-Petuşki. Traducere din limba rusă şi note de Emil Iordache. Venicika Erofeev ia trenul din Moscova şi încearcă să ajungă la iubita lui, care-l aşteaptă nerăbdătoare în gara Petuşki. Alături de îngerii care-i tot apar prin preajmă pe masură ce, ca să-şi treacă plictisul, mai ia un gât de votcă, alături de o şleahtă de pasageri hârşiţi în ale socialismului, Venicika rememorează în bătaie de joc realizările extraordinare ale omului sovietic.
Vasili Grossman – Panta rhei. Traducere din limba rusă de Janina Ianoşi. Note de Ion Ianoşi. Povestire publicată de revista moscovită Oktiabr abia în 1989, la douăzeci şi cinci de ani după moartea scriitorului. A avut parte de un imens succes şi de un la fel de răsunător scandal. Dogmaticii, conservatorii, naţionaliştii au văzut în ea un atentat la memoria lui Lenin şi o carte rusofobă. Redactorul-sef al revistei a fost destituit - apoi salvat numai de intervenţia foarte multor cititori şi eminenţi intelectuali. Prin viaţa şi întâlnirile, amintirile şi meditaţiile lui Ivan Grigorievici, eroul povestirii proaspăt întors din lagăr, Grossman descrie întregul sistem concentraţionar, rădăcinile lui vechi şi cauzele lui recente.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
