Nicolae Şt. Noica – Lucrări publice în vremea Regelui Ferdinand. Editura Vremea. Cuvât înainte de academician Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României
La 12/24 august 1865, se năştea la Sigmaringen viitorul rege Ferdinand I, în timpul domniei căruia a avut loc Marea Unire, iar România a avansat în mod remarcabil pe drumul modernizării, prin ample lucrări comandate de stat. Cu ocazia aniversării a 150 de ani de la naşterea regelui Ferdinand I, Editura Vremea a publicat albumul Lucrări publice în vremea regelui Ferdinand de prof. ing. Nicolae Şt. Noica, lucrare în care sunt prezentate numeroase construcţii din Bucureşti, Iaşi, Alba Iulia şi alte oraşe, pe baza documentelor de arhivă şi nu numai. Opere ale unor remarcabili constructori, printre care amintim pe arhitecţii I.D. Berindey, Grigore Cerchez, Petre Antonescu, Nicolae Ghica-Budeşti, Duiliu Marcu, Edmond van Saanen etc. şi pe inginerii Emil Prager şi Popovici-Mezinul, aceste clădiri-simbol sunt o întruchipare a lucrului bine făcut.
„După război (primul război mondial – n.n.) – scrie guvernatorul Băncii Naţionale a României în prefaţă –, treptat, preocuparea vibrantă pentru înălţarea unor clădiri reprezentative, care să fascineze ochii privitorilor şi, totodată, să dea expresie dorinţei de integrare a României în clubul ţărilor care au optat pentru modernizare şi dezvoltare, a renăscut sub sceptrul Regelui Ferdinand. Vocaţia de a construi a renăscut. S-au înălţat noi palate monumentale, noi sedii de universităţi şi şcoli, de instituţii artistice. Tabloul fiind de asemenea impresionant: Cercul Militar; Palatul Culturii din laşi; Palatul de Justiţie din Galaţi; Palatul Societăţii Politehnice; Palatul Ziarului „Universul”; Palatul Asociaţiei Generale a Inginerilor de Mine; Palatul Studenţilor Medicinişti; Palatul Ligii Culturale (Teatrul Lucia Sturdza Bulandra); Palatul Sindicatului Ziariştilor (Teatrul Foarte mic); Muzeul de Antichităţi laşi; Muzeul Ţăranului Român: Teatrul Cărăbuş; Teatrul din Timişoara. Şi, mai cu seamă, trei palate reprezentative pentru setea de învăţătură a ţării: Palatul Academiei de înalte Studii Comerciale şi Industriale; Şcoala Superioară de Arhitectură şi Universitatea Bucureşti.
Noua carte a profesorului Noica mi se pare a fi de o însemnătate puternică. Fiindcă descrie un arc peste timp, ea fiind precedată de seria de cărţi în care autorul şi-a ales ca obiect de cercetare infrastructura durată în lunga şi rodnica domnie a lui Carol I. Autorul a selectat construcţiile reprezentative pentru această epocă şi le-a analizat în raport cu vremurile în care au fost ridicate, cu stările de lucruri din ţară şi cu împrejurările interne şi internaţionale. Toate legate de personalitatea Regelui Ferdinand, de ambiţiosul lui program de restructurare a societăţii româneşti.”
Marile construcţii din vremea Regelui Ferdinand sunt îmărţite pe domenii: Biserica şi Şcoala; Palate; Construcţii culturale; Alte lucrări publice. Toate informaţiile despre clădiri şi altre lucrări sunt însoţite de planuri, documente ale cărţilor tehnice şi dispoziţiile şi legile referitoare la grija faţă de banul public. Lecţie pentru guvernanţii de azi? În mod sigur, deşi convingerea noastră este că aproape niciunul dintre ei nu pleacă urechea la asemenea vorbe. Volumul cuprinde numeroase fotografii, multe inedite, şi este tipărit în condiţii de excepţie, în policromie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
