Am intrat intr-o perioadă in care, s-ar părea, Sibiul seambiționează să facă un pas in fața tuturor celorlalte orașeculturale de la noi. După ce a primit, in 2007, titulatura decapitală culturală europeană, această veche cetate și-apropus să păstreze distincția fie și informal. Astfel incât celemai numeroase și mai inedite evenimente culturale românești seorganizează, cu temeinicie ardelenească, la Sibiu. Iar de aici pânăla a inchega un produs, o carte cu poezie sibiană dotată cu unsentiment local mult amplificat, nu mai era mult.
Antologia bilingvă Visteriile cetății/ Treasury of thecity*, apărută in 2008 la Editura Institutului Cultural Român,reia și completează volumul Focuri pe apă/ Fires on water,din 1992. Atunci, antologia cuprindea șapte poeți din Sibiu, astăziea adună optsprezece poeți. De aceea, extensia cu mai mult dejumătate din numărul poeților de atunci ne indreptățește să vorbimacum despre o nouă carte. De un nou Sibiu și de o nouă poezie alui.
Așadar, sibienii de azi iși alătură poemele intr-un efort de areda cât mai fidel, nu imaginea Sibiului (prezent sau trecut), câtpotențialul lui imaginativ dintotdeauna. Ar fi o greșeală să neașteptăm să găsim aici orașul ca intr-un atlas turistic. Fiindcă,după lectura cărții, nu vom ști mai bine străzile sau arhitecturacetății, insă ii vom fi cunoscut umbrele care se preling, in formăplăpândă, in sensibilitatea oamenilor.
Care sunt cei optsprezece poeți-ambasadori ai Sibiului? Numeleacestora sunt extrem de eterogene, iar stilurile lor vin chiar dinepoci literare diferite, așa cum notează - in prefața cărții -Liliana Ursu. Unii dintre ei au adoptat profilul poetului doar inmod pasager, pe când alții au făcut din poezie un modusvivendi. De aceea ar fi precaut din partea cititorul să evitecomparația dintre autori. Așadar, iată paleta de poeți pe care opropune antologia: Rodica Braga, Dumitru Chioaru, Luminița MihaiCioabă, Andrei Codrescu, Ștefan Augustin Doinaș, Franz Hodjak, EmilHurezeanu, Nora Iuga, Mircea Ivănescu, Ion Mircea, Iustin Panța,Valentin Radu, Nicolae Stoie, Christel Ungar, Liliana Ursu, RaduVancu, Ioan Radu Văcărescu, Joachim Wittstock in traducerea luiAdam J. Sorkin.
Hainele cu adevărat noi pe care această antologie vrea să leimbrace nu au nici in clin, nici in mânecă cu tematica poemelor dininterior (specifică mai degrabă fiecărui autor in parte, decâtorașului lor comun) sau cu maniera de a scrie. Noutatea vine dinintenția cu care sunt alăturați acești poeți de limbă română,germană și chiar romanes. Adică, folosind cuvinteleantologatorilor, cartea promovează imaginea unui multiculturalismal orașului. Desigur, Sibiul este un loc de graniță intre regiuni,cu o istorie sociologică a lui. Iar acest fenoment al promovăriimixajului dintre etnii e profund inrădăcinat in mentalul local.Propun, insă, ca dincolo de astfel de considerente etniceexterioare, să citim unul câte unul scriitorii acesteiantologii.
Prezența lui Ștefan Augustin Doinaș reprezintă un centru degreutate al cartii, trasând o nuanță de retorică decantată.Autorul, cândva membru de prim rang al Cercului Literar de laSibiu, afișează o artă teatrală a declarației indreptată - potrivitcu contextul - spre cetate: "cetatea mea? eu pot s-o las la câini/sau pot s-o trec prin foc și sabie/ cu unghiile pot să scurm in ea/alt chip/ mușcat pe dedesubt de lepră/ și pot s-o fac să mă așteptezile/ și ani/ insă cu porțile inchise/ și pot s-o tai in două s-oiubesc/ in fiecare jumătate a ei cu ură/ eu insumi pot s-obiciuiesc/ să sufăr/ să-i fiu in lacrimi gustul ars al sării/ șiscrâșnet al cenușii in revoltă// Savonarola?/ poate să-mi refuze/chiar untdelemnul ultimei iertări// cetatea mea e ca femeia mea:pot să-i dau totul/ libertatea - nu!" (p. 51)
O altă voce vibrantă a poeziei prezente in antologie este ceaa lui Mircea Ivănescu. Aici este nivelul unde antologatorii aurealizat - prin selecție - un subtil joc nu numai intertextual, darși interauctorial. Altfel spus, de numele și, mai ales, de textelelui Mircea Ivănescu se leagă apariții ale altor poeți din aceastăcarte: iată cum debutează un poem: "fiind intr-un oraș cu poetul,Ion Mircea ne sfătuiește să scriem un text care să se numeascăLiliana Ursu in Anglia - Irlanda de Nord". Revenind la structuraantologiei de față, atât Ion Mircea, cât și Liliana Ursu figurează,o dată in plus, cu texte proprii. O altă intrepătrundere de aceeașifactură este dubletul de poeme ale Rodicăi Braga și Mircea Ivănescu(preluate din volumul celor doi - Commentarius Perpetuus 2),care apar in secțiunea poetei, cu titlurile "cameleoni", "să vorbimdespre cameleoni și frig". Această tendință de a scrie "in duet"pare a fi pe placul sibienilor, fiindcă intâlnim același proiect șiin Submarinul iertat, dialogul poetic dintre Andrei Codrescuși Ruxandra Cesereanu.
Apariția in antologie a lui Andrei Codrescu este, din păcate,grav nedreptățită. Ca un important scriitor american de origineromână, Andrei Codrescu trebuie căutat fie in poemele originale,fie in proza tradusă in română. Traducerea poemelor de aici estecomplet neizbutită. Versurile nu imbie cititorul să intrevadăimagini, ci doar expresii talmacite literal din engleză.Intr-adevăr, poemele lui Codrescu sunt destul de greu de tradus inromână fiindcă ele iși sprijină sensul pe un lifestyleamerican asumat și afișat. Dar este la fel de adevărat că nu seputea rata ocazia de a-l așeza pe Andrei Codrescu intre scriitoriisibieni. Ar fi fost totuși de preferat ca măcar textele selectatesă fi fost dintre acelea mai impregnate de aerul Sibiului, maidegraba decât cele scrise sub impresia New Orleans-ului.
Oricât de mult ne-am dori să fie altfel, Andrei Codrescu nueste un poet sibian, ci unul american.
Un autor a cărui prezență in antologie sclipește printr-oindividualitate bine pusă in context este, de fapt, o autoare -Nora Iuga. Experimentând rapid noua rețetă de poem narativ,scriitoarea exprimă o intensitate care, in drumul spre cititor,prinde culoare, gust, formă și o lumină specifică. Totodată, ostranie corporalitate se extinde asupra tuturor obiectele acesteilumi. Delirul carnal de aici nu are nimic orgiastic, obscen. E onuditate a gândurilor.
Cât despre ceilalți poeți prezenți aici, vă invit cu cele maibune referințe să-i descoperiți chiar in antologia Visteriilecetății/ Treasury of the city. In mod regretabil, spațiulingust al cronicii nu imi permite analiza pe care o merită fiecaredintre ei. Veți găsi optsprezece fețe ale Sibiului și tot atâteapriviri asupra poeziei, pornite dintr-o tradiție culturală decâteva sute de ani.
*) Visteriile cetății/Treasury of the city, volumingrijit de Liliana Ursu și Ioan Radu Văcărescu, prefață de LilianaUrsu, traduceri de Adam J. Sorkin, Liliana Ursu, Cristina Cârstea,Tess Gallagher, Irma Gianetti, Mircea Ivănescu, Andreea Jakab,Valentin Radu, Bodgan Ștefănescu, Lidia Vianu, Notă explicativă deIoan Radu Văcărescu, Editura Institutului Cultural Român,București, 2008, 340 p.
Iulia Iarca este absolventă a Facultăţii de Litere,Universitatea din Bucureşti. A publicat cronici literare larevistele România literară, Cuvântul. Participă la unproiect de cercetare in cadrul Institutului "G. Călinescu" privindfenomenul literar al anilor '90.In prezent, urmează in anul aldoilea masteratul de "Studii Literare Româneşti".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
