Ioan Scurtu
Tezaurul României de la Moscova
Note şi mărturii desptre activitatea Comisiei Comune româno-ruse (2004-2012)
Editura enciclopedică
În timpul Primului Rǎzboi Mondial autoritǎţile române au decis evacuarea tezaurului Bǎncii Naţionale a României şi a altor valori în Rusia (stat aliat), care şi-a asumat rǎspunderea „în ce priveşte securitatea transportului, securitatea depozitǎrii, precum şi a înapoierii în România”. S-au efectuat douǎ transporturi: primul în decembrie 1916 cu un tren de 17 vagoane, iar al doilea în iulie 1917 cu un tren având 24 de vagoane. În ianuarie 1918, V.I. Lenin, conducǎtorul revoluţiei bolşevice, a declarat: „Tezaurul României, aflat în pǎstrare la Moscova, se declarǎ intangibil pentru oligarhia românǎ, Puterea sovieticǎ îşi asumǎ rǎspunderea de a pǎstra acest tezaur pe care îl va preda în mâinile poporului român”. Uniunea Sovieticǎ a înapoiat unele pǎrţi din aceste valori în 1935 şi 1956, dar nu a acceptat o discuţie privind restituirea Tezaurului cǎtre statul român. În 2003, printr-o Declaraţie comunǎ a miniştrilor de Externe ai României şi Federaţiei Ruse s-a decis constituirea unei Comisii Comune care sǎ analizeze problemele existente în relaţiile româno-ruse, inclusiv problema Tezaurului românesc transportat la Moscova în timpul Primului Rǎzboi Mondial.
Cartea de faţă nu este una de istorie, în sensul propriu al cuvântului, ci mai curând o relatare a experienţei autorului în calitatea sa de copreşedinte al Comisiei Comune pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României depus la Moscova. Între altele, autorul susţine că fostul ministru de externe Mihai Răzvan Ungureanu ar fi boicotat negocierile, iar premierul Emil Boc ar fi scos complet problema Tezaurului românesc confiscat de ruşi din Programul său de Guvernare, după alegerile parlamentare din 2008.
Puiu Dumitru Bordeiu
Mişcarea Legionară în Dobrogea anilor 1940-1944 în documente
Editura enciclopedică
Cunvânt-înainte de prof. univ. dr. Marian Cojoc. Lucrarea îşi propune să contribuie la evidenţierea corectă şi obiectivă a caracteristicilor legionarismului în regiunea dintre Dunăre şi Mare în contextul naţional şi internaţional al dramaticei perioade 1940-1944, continuând volumul „Mişcarea Legionară în Dobrogea anilor 1932-1940 în documente” publicat în 1912 la Editura Muntenia din Constanţa. Cuprinde 239 de documente care se referă la perioada cuprinsă între căderea regimului monarhiei autoritare (6 septembrie 1940) şi înlăturarea regimului antonescian (23 august 1944).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
