Da, o criza literara se profileaza la orizont si nu sunt eu primul care o afirma. Aceasta temere este formulata in ultimul numar al revistei literare franceze LIRE, de catre scriitorul Frederic Beigbeder (care nu s-ar putea plange ca nu este citit si adulat de exemplu in Romania).
Sa nu credem insa, ne spune Frederic Beigbeder, ca aceasta criza ar fi una... de inspiratie. Nu, nu de inspiratie este vorba, desi, mai adauga el, in ultimele decenii romancierii francezi n-au prea fost inspirati, s-au cam invartit in jurul propriei persoane si au scris romane de un narcisism sinistru, motiv pentru care nimeni nu i-a mai tradus si citit in strainatate.
Criza literara nu tine nici de... supraproductia literara, desi, in ultimii zece sau cincisprezece ani, abundenta editoriala i-a dezorientat deseori pe cititori.
Cand in fiecare toamna apar in Franta sapte sau opt sute de romane noi, criteriile se volatilizeaza si nimeni nu mai stie ce ar trebui sa citeasca mai intai. Supraabundenta editoriala mai are o fata ascunsa: distrugerea, anual, prin topire, a un milion de carti, transformate de fapt in cutii destinate livrarilor de pizza.
Nu, spune Frederic Beigbeder, criza literara nu tine de aceste cauze, ci de o alta... si anume de lipsa de timp. Intreaga planeta pare sa fi imbratisat un model capitalist in care valoarea suprema este banul, iar goana dupa bani le confisca oamenilor aproape tot timpul... Cine va mai citi, deci, in aceste conditii?
Suntem condusi, scrie Frederic Beigbeder, de oameni care nu citesc literatura, nu citesc romane, nu citesc nuvele, nu citesc poezie (eventual citesc ziare).
Pentru acesti indivizi aflati la carma economiei mondiale, cititul reprezinta doar un hobby, la fel ca filatelia, jocul de tenis sau echitatia.
Fapt ce rezulta de altfel din biografiile marilor patroni publicate in celebrul Who's Who...
Ironia sortii, acesti oameni care nu citesc sunt practic directorii marilor banci si societati de asigurari aflate acum in plin faliment, carora contribuabilul le furnizeaza, prin intermediul statului, miliarde de dolari ca sa ramana pe linia de plutire...
Cand va da insa faliment si literatura, incepand cu disparitia pasiunii oamenilor pentru lectura, va putea fi salvata ea printr-o infuzie de 700 de miliarde de... cuvinte? Intrebare retorica si poetica, la care ar merita sa reflectam...
Pentru ca si alti observatori ai fenomenului literar constata ca reflexul oamenilor de a se separa de lume cu o carte in mana tocmai pentru a intelege mai bine lumea dispare treptat.
Nu se plang de multa vreme scriitorii americani, de exemplu, ca sunt prea putin cititi la ei acasa? De altfel, gurile rele spun ca de multa vreme unii autori americani scriu oarecum pentru export, mai precis pentru un public european, un public mai educat si care, datorita unei forme de capitalism mai blande, are mai mult timp de lectura.
Din pacate insa, acest "capitalism cu fata mai umana" se afla in momentul de fata sub o teribila presiune... In discursurile patronilor apare din ce in ce mai des argumentul: munciti mai mult, altfel vor veni asiaticii sa va ia locul, iar ei vor fi multumiti sa munceasca mai mult...
Crizele au, in orice caz, legatura unele cu altele, iar incertitudinile de ordin economic si social care se acumuleaza pe planeta vor avea cu siguranta un anumit impact asupa literaturii. Desi poate ca tot literatura va iesi victorioasa din aceasta inclestare, pentru ca vor aparea, poate, noi carti minunate despre noile forme de delir ale umanitatii. Cine le va citi insa, nu se stie...
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
