Moment cultural inedit azi la Londra cu România în poll position.
Unul dintre cei cărora le-a revenit onoarea de a inagura întrecerea mondială a muzelor este artistul plastic clujean Ernő Bartha (foto 1). La ora când citiţi aceste rânduri, are loc vernisajul a trei din sculpturile sale monumentale în parcurile londoneze. Ineditul acestor lucrări, parte dintr-un proiect intitulat "Nature in the City", este dat de faptul că sunt realizate din…fân. Cea mai mare dintre ele se intitulează Spirala timpului, are 11 m înălţime, 4,5 lungime, 2,7 m grosime (foto 2, 3, 4 ) şi este amplasată în Pleasure Gardens.Spirala este plină de surprize pentru vizitatori. Cei care se apropie pentru a atinge construcţia de paie declanşează (printr-un senzor de mişcare) o bandă sonoră cu secvenţe (desigur, în limba engleză) de la transmisiile sportive ale Olimpiadelor precedente. Numele Nadiei Comăneci sau Gabrielei Szabo, ale altor celebri sportivi români şi străini vor răsuna în parcul londonez ca un emoţionant remember omagial.
Cea de a doua lucrare este Zgârie nori (7,5 m înălţime, 2,5 m lungime, 1m grosime) (foto 5, 6). Împreună cu cea de a treia, Pasărea (4,5m înălţime, 2m lungime, 0,90m grosime) (lucrarea nu a putut fi fotografiată, aflându-se în curs de montare ) sunt amplasate pe luciul lacului din Parcul Victoria, oferind privitorilor strania senzaţia de plutire.
Ideea întregului proiect "Nature in the City" este aceea că natura revine în oraş nu numai prin formele organice ale sculpturilor, ci şi prin materialul folosit la realizarea lor, fânul. Proiectul este menit să trezească amintiri, să stabilească o legătură între prezent şi trecut, să inspire spre o armonie a peisajului urban, altfel rece şi indiferent, propunând o regândire a convieţuirii dintre om şi natură.
Pentru a înţelege caracterul cu totul special al demersului său artistic, l-am vizitat pe Ernő Bartha la "atelierul" din comuna Vlaha, undeva între dealurile Clujului, înconjurat de fâneţe numai bune de cosit (foto 7). Cum se realizează o asemenea lucrare monumentală? Ea este construită în formă tubulară, peste care se leagă fânul, pe suport de plase de oţel, fascicul peste/ lângă fascicul, sandwich, cum spune artistul. Astfel, în interiorul său, "sculptura" rămâne goală, paiele doar îmbrăcând scheletul metalic, ceea ce asigură circulaţia aerului, uscarea fânului şi rezistenţa sa la intemperii O muncă de o fineţe şi de o meticulozitate extreme. Pare mai presus de efortul unui singur om. Evident, râde Bartha, nu am fost singur aici, am avut lângă mine şi o armată de chinezi !
Fânul pentru construcţie provine exclusiv de la prima coasă, cu firul lung şi rezistent, pentru a putea fi răsucit. Pentru a-şi procura materialul, artistul a trebuit să negocieze cu sătenii din toate satele din jurul Vlahei, care l-au înţeles şi l-au ajutat cu bucurie.
- Nu vă sperie efemeritatea lucrărilor ?
- Într-adevăr, avem de-a face cu un material generos, dar efemer. Am mai expus lucrări în fân în diverse oraşe din lume, iar oamenii atingeau materialul, copiii se jucau cu el. Într-un loc, chiar am văzut o vacă extrem de interesată de sculptură, care se apropiase îngrijorător de mult de ea… Sunt lucrări consumabile, ba chiar…comestibile! În definitiv, într-o lume efemeră, de ce n-ar exista şi sculpturi efemere ? Şi totuşi, mă întorc şi zic: nu aţi văzut pe la noi case ţărăneşti acoperite cu paie care rezistă zeci de ani intemperiilor ?
Cele trei sculpturi în fân expuse la Londra au fiecare o greutate de cca. o tonă. Transportul lor a fost asigurat de trailere speciale, încărcarea şi descărcarea modulelor dovedindu-se o adevărată provocare inginerească. De asemenea, instalarea lor a presupus calcule complexe ale vitezei curenţilor de aer şi vântului, mai ales în cazul celor două lucrări amplasate pe suprafaţa lacului din Parcul Victoria.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
