MISTERELE CUVINTELOR/ Minisuper, minihiper

3 feb 2010 Autor: Alexandru Ciolan

MISTERELE CUVINTELOR/ Minisuper, minihiper

Vezi galeria foto 1. Coada la autoservire, Bucuresti, 1982: 2. Raiul consumerist

Latinescul mercatus, "negustorie, comert", are continuatori directi, neintrerupti, in toate limbile romanice, mai putin româna: it. mercato, cat. mercat, sp., port. mercado, fr. marche. In sec. al XII-lea, franceza a imprumutat cuvântul (sub forma vechiului normand market) englezei, care l-a pastrat pâna in ziua de azi, dezvoltând chiar sintagme care s-au impus international (market value "valoare de piata" sau market economy "economie de piata") si, mai ales, a invadat lumea cu inventiile de sorginte nord-americana botezate cu trei compusi ai lui market obtinuti prin prefixare si sufixare: supermarket, hipermarket si superette, prezenti ca atare sau calchiati in (aproape) toate limbile pamântului.
Primul pas spre gigantii comerciali impersonali ai zilelor noastre a fost facut in Statele Unite, spre sfârsitul Primului Razboi Mondial, când s-a efectuat trecerea de la servirea clientului de catre un vânzator la autoservire (self service): cumparatorul era invitat sa adune intr-un cos produsele dorite si sa se prezinte cu ele la casa, pentru a plati. Sistemul era atât de revolutionar, incât doua decenii mai târziu, in Parisul anilor '50, când s-a deschis primul supermagazin, clientii derutati asteptau in fata gondolelor sa apara vreun vânzator care sa-i intrebe ce doresc...
Primul supermarket a fost inaugurat in Statele Unite in 1930, dar modelul a proliferat abia dupa al Doilea Razboi Mondial, odata cu dezvoltarea zonelor rezidentiale din afara oraselor (suburbs). Conform standardelor actuale, se numeste supermarket (fr. supermarché, it. supermercato, sp. supermercado, rom. supermagazin) localul de vânzare cu amanuntul in sistem autoservire, organizat pe departamente (raioane), intins pe o suprafata intre 400 si 2500 de mp, in care se desfac marfuri alimentare si de larg consum. Magazinele mai mici de 400 de mp se numesc superete (din engl. Super(market) + sufixul diminutival -ette, care a dat fr. supérette, it. superette), iar cele intinse pe mai mult de 2500 de mp si care cuprind mai multe departamente (inclusiv pentru bunuri de folosinta indelungata) se numesc hipermarketuri (engl. hypermarket, fr. hypermarché, it. ipermercato, sp. hipermercado).
In româna de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial a fost tot mai rar pomenita bacania, pravalioara de la colt de strada de unde te duceai sa cumperi mâncare. Toate magazinele cu de-ale gurii erau (preluând numele intreprinderii unice la nivel national care le reunea) botezate "alimentare". Alimentara era si dugheana cu un singur vânzator, si magazinul cu autoservire din centrul "complexelor comerciale" deschise in noile cartiere de blocuri. Magazinele "cu de toate" erau, traducând o sintagma franceza, magazine universale. Primul mare magazin universal construit de comunisti in Bucuresti a aparut in anii '60 si se numea, prin abreviere din initialele cuvintelor B(acanie), I(ndustriale), G(ospodina), BIG. Sa urmarim, in ziarul Scânteia din 5 ianuarie 1966, vestirea luminoasei stele a comertului socialist: "In cartierul Berceni-Sud din Capitala este in constructie un nou tip de unitate comerciala, asa-numitul supermagazin - in cadrul caruia se va organiza desfacerea atât a marfurilor alimentare, cât si nealimentare prin sistemul autoservirii". Supermagazinul era o noutate lingvistica (altfel nu ar fi fost precedat de "asa-numitul") si calchia fr. supermarché, care la rândul lui calchia engl. supermarket. (Sa semnalam doar ca, dupa standardele de astazi, BIG Berceni era un hipermarket, nu un supermarket.)
Supermagazin e astazi un cuvânt vechi, neobisnuit pentru noile generatii plimbate in carucior printre gondole. Ca si hipermagazin, care pare a exista numai legat de numele unei retele internationale implantate in tara noastra: "Real deschide hipermagazin la Ploiesti ..." (Z. de Cluj 9 XII 09). Dupa anul 2000, in România magazinul a disparut, totul este market: super-, hiper-, maxi-, mini-, ba chiar si minihiper-. "La scara mare, exista supermarket-uri si hipermarket-uri. La scara mai redusa, exista minimarket-uri" (Dilema 540 / 03 p. 19). Magazinul care nu se poate intinde pe orizontala atât cât ar dori tine, fudul, sa-si pastreze particula nobiliara hiper, chiar daca precedata de mini: "Magazinul de la Unirea va fi un minihypermarket" (G. 12 III 07 p. 8). Minihipermarketul de la Unirea e altceva, nu-i asa?, decât un banal minimarket de cartier (fie el si non-stop) care nu vinde decât tigari, chipsuri si biscuiti... Exista, si pentru acesta din urma, un nume pretentios, care a alaturat un prefix augmentativ si unul diminutival: minisupermarket: "Asa-i cum zicea un amic de-a meu, patron de mini-supermarket-uri in tot orasul (daca ma pot exprima asa...)" (softpedia.com 27 XII 09), dar el pare a fi utilizat mai mult ironic.
Daca in româna s-ar fi generalizat supereta, detectat de noi doar cu referire la universul francez ("In general statiunile au mici superete cu strictul necesar" - forum.desprecopii.com 21 XII 09), ridicolul formatiilor minihipermarker si minisupermarket ar fi fost mai putin evident. Si la baza formarii lui superette sta acelasi mecanism de diminuare, printr-un afix, a uriesismului obtinut prin alt afix, doar ca in engleza nu e vorba de doua prefixe puse unul lânga altul, ca in româna, ci de alaturarea (rezultata in urma suprimarii cuvântului de baza) unui prefix si a unui sufix, rezultatul fiind aparitia unui cuvânt nou, cu sens distinct. Caz unic, dupa stiinta noastra.
In româna actuala, supermarket pare a se fi specializat pentru a desemna magazinul preponderent alimentar, iar hipermarket magazinul universal, diferentele de suprafata dintre cele doua nefiind pertinente.
Exemplificari si datari pentru sensurile si cuvintele noi din acest articol veti gasi in editia a treia a DCR (Dictionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregatire la Editura Logos.

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucuresti). Filolog (absolvent de spaniola-romana al Universitatii Bucuresti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducator la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politica si ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor si administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducator si publicist. Zona de interes principala: lexicologia, lexicografia. Preferinte muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilica, Maria Lataretu, Faramita Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gatitul si conservele de casa. Dorinte: sa aiba nepoti.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.02.2010

 
Cuvinte cheie:
negustorie
, comert
, mercatus
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide