Probabil cele mai bune informaţii despre viaţa şi activitatea lui Dumitru Cristian Amzăr, filosof, publicist, traducător, le găsim în studiile Dorei Mezdrea. Născut 1906 într-o familie de ţărani înstăriţi din judeţul Argeş, D. C. Amzăr a urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filozofie din Bucureşti între 1926 şi 1930. Din primăvara lui 1930 începe să se îngrijească de editarea cursurilor de metafizică ale lui Nae Ionescu. Între 1931 şi 1934 va audia la Freiburg cursurile lui Heidegger. Întors în ţară traduce „Critica raţiunii pure”, apoi pune bazele revistei „Rânduiala”, alături de Ernest Bernea, Ion Ionică şi Ion Samarineanul, revista Rînduiala. Pleacă din nou în Germani, să-şi susţină doctoratul. Războiul îl surprinde acolo, la capitularea Germaniei, rămâne în zona aflată sub ocupaţie americană. Predă cursuri cu tematică românească la universităţile din München şi Mainz, iar în 1948 înfiinţează, alături de V. Mihăilescu, Biblioteca Română de la Freiburg. Moare pe 10 martie 1999 la Sigmaringen.
Editura clujeană Eikon a publicat recent două cărţi semnate de Dumitru Cristian Amzăr, pregătite de Dora Mezdrea.
Rânduiala fiinţei româneşti. Studii de morfologie culturală
Reunim în acest volum – scrie Dora Mezdrea – textele lui Amzăr de morfologie culturală, care argumentează şi continuă o polemică ce durează în cultura românească de peste un secol, privitor la datele identităţii noastre spirituale şi la ponderea influenţelor străine asupra formării spiritului naţional, căreia gânditori importanţi, de la Rădulescu-Motru, Lucian Blaga şi Nae Ionescu şi până la Mircea Vulcănescu şi Constantin Noica i-au adus determinante importante, dar care nu s-a sfârşit nici astăzi. Prin aceste preocupări ale sale, ce acoperă mai bine de 5 decenii (primul text: 1929; ultimul: 1983), Amzăr se alătură gânditorilor interbelici care au reflectat pe marginea şi au stabilit un profil distinct al spiritului/sufletului românesc, de pe o poziţie teoretică substanţialist-esenţialistă, aflată în descendenţa romantismului german, care considera Volksgeist-ul drept „nucleu spiritual de esenţe generice”, de ordin supraindividual, la care se raportează şi de la care se revendică fiecare ins al respectivei comunităţi. De pe poziţii disciplinar-teoretice diferite (socio-psihologică la Rădulescu-Motru; filozofico-religioasă la Nae Ionescu şi Mircea Vulcănescu; filozofico-istorico-lingvistică la Constantin Noica), gânditorii aceştia au adus astfel o contribuţie esenţială la constituirea culturii româneşti moderne în acord cu propriul ei suflet. Este adevărat că, între timp, spiritul „critic” dizolvant şi supranaţional a criticat până la anulare şi a „demis” perspectiva substanţialist-esenţialistă, în numele ideologiilor egalitariste, pe motiv că nu pot fi atribuite tuturor membrilor unei comunităţi o serie de trăsături psiho-mentale specifice; şi încercând să arunce astfel la coşul istoriei sute de ani de reflecţie.
Studii etno-sociologice
„Metoda de cercetare şi descriere pe care o prezentăm aici – preciza D. C. Amzăr în 1948 – pare a fi cea mai aptă pentru a fi aplicată atât pe latura sa pur psihologică, cât şi pe cea sociologică. Desigur, ea nu poate furniza cheia universală pentru explorarea exhaustivă în acest domeniu, dar se potriveşte de minune la redactarea anumitor capitole din lucrare. Pe latura psihologică pot fi realizate, în felul acesta, profile foarte ilustrative ale structurii sufleteşti şi dinamicii unor indivizi (de exemplu: elevi, studenţi, muncitori, funcţionari ş. a.), tablouri pe care le-am numit psihograme. În sociologie, în mod deosebit, atmosfera de societate este aceea prin care ele se evidenţiază cel mai bine şi astfel ar trebui să fie, în mod corespunzător, numite sociograme. Prin acestea, întrezărim, înainte de orice, calea ce ar putea duce la crearea unei mult aşteptate Arhive de psihologie a popoarelor („völkerpsychologischen Archive“), ce ar putea fi considerată drept replică spirituală la muzeele de etnologie a popoarelor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
