Mihai Sorin Rădulescu
Genealogii greco-române
Editura Vremea
Cuvânt înainte de Teodor Teoteoi: „De Mihai Sorin Rădulescu (sau Miky, cum i se spune printre prieteni şi cunoscuţi), am auzit vorbindu-se chiar înainte de anul 1990, colegii mai vârstnici referindu-se la el ca la un fenomen de erudiţie ieşit din comun şi, în acelaşi timp, ca la o mare speranţă a istoriografiei noastre, îndeosebi pentru un domeniu auxiliar atât de important şi de util cum e genealogia. În această privinţă, i se cereau adesea opinii, consultaţii şi lămuriri, care erau concludente şi edificatoare atât prin precizia detaliilor, servite în mod fericit de memoria sa prodigioasă, ca şi de încadrarea în epocă a personajului despre care se purtau felurite discuţii. Cartea inspiră aceeaşi încredere nestrămutată în valorile patrimoniului românesc, din convingerea fermă că această ţară, pătată azi de un nemeritat renume de mediu al afacerilor ilicite şi al corupţiei, al oportunismelor de tot felul, este capabilă să aducă, din adâncurile istoriei sale, acea Românie profundă, pe temeliile căreia se poate construi societatea adevăratelor şi autenticelor valori de mâine.”
Cartea prezintă istoria şi genealogia unor familii greceşti şi vlahe stabilite pe teritoriul României. Punând accentul pe legăturile genealogice greco-române, autorul doreşte să creeze punţi între spaţiul elen – de prestigiu şi răsunet universal – şi cel românesc, care s-a arătat întotdeauna foarte receptiv în raport cu influenţele din lumea Greciei. Alunecând cu eleganţă printre fascinantele încrengături ale înrudirilor, Mihai Sorin Rădulescu creionează portretul unor epoci uitate, populate de personaje pitoreşti, care au dat semnificaţii profunde timpului lor.
O carte cu valoare ştiinţifică, o aventură a spiritului, care se citeşte cu interesul trezit îndeobşte de un roman de aventuri.
Mihai Sorin Rădulescu (n. 1966), doctor în istorie la Institut National des Langues et Civilisations Orientales (INALCO) din Paris (1995), este profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Autor al unor lucrări de referinţă în domeniul genealogiei şi al istoriei sociale româneşti, se ocupă în cărţile şi articolele sale de istoria boierimii şi a burgheziei, precum şi de scoaterea la lumină a prezenţelor culturale româneşti în Occident.
Patrik Ourednik
Europeana
O scurtă istorie a secolului douăzeci
Editura Vremea
Traducere din limba cehă de Helliana Ianculescu. Prozator, eseist şi traducător de origine cehă (născut în 1957 la Praga), Patrik Ouředník s-a stabilit la Paris din anul 1984. În activitatea lui literară îmbină interesul pentru lingvistică, teorie literară şi traduceri cu propriile sale opere. Este deţinător a 12 premii internaţionale şi 6 nominalizări. Cartea Europeana. O scurtă istorie a secolului douăzeci, apărută în anul 2001, a fost tradusă în 24 de limbi, iar unii critici literari o consideră cea mai tradusă carte din limba cehă de după 1989. Se află la limita dintre istorie şi literatură. Elementul fundamental al cărţii este abordarea sarcastică, uneori cu umor negru a evenimentelor care au marcat secolul trecut, în speţă a celor două războaie mondiale. Autorul analizează principalele ideologii politice, fascismul şi comunismul, explică cauzele lor, dar evocă şi multe alte descoperiri interesante care au influenţat cursul istoriei europene: radioul şi televiziunea, anticoncepţionalele, dezvoltarea feminismului ş.a.
Cartea nu respectă o anumită cronologie, nu face o ierarhizare a evenimentelor epocii, nu caută să descopere lanţul de cauzalităţi şi consecinţe, nu personalizează istoria. Dimpotrivă, este un colaj de episoade fictive, elemente documentare, date şi reflecţii istorice. „Ce este adevărat? Adevărul istoric al istoriei? Adevărul literar al textului? Adevărul utopiei? Adevărul memoriei?” scrie pe coperta cărţii lui Ouředník. Sunt întrebări la care autorul nu răspunde în mod univoc, deoarece faptele adunate şi textul vorbesc de la sine.
Cartea, al cărei stil se află la graniţa dintre beletristică şi eseu, este scrisă într-o formă originală, alcătuită dintr-un text central şi observaţii marginale care se constituie într-un titlu caustic şi rezumativ al celor evocate în textul de bază.
Este vorba, practic, de un rezumat hazliu al istoriei secolului XX, de un comic deseori irezistibil, nu constituie numai o lectură amuzantă. Premiat la Praga, Europeana, care deja a făcut vâlvă la Paris, este o minunată iniţiere în literatura central-europeană. Se regăsesc în carte cele două caracteristici ale acesteia: veşnicul conflict între moralism şi anecdotă, aliat cu un inimitabil amestec de burlesc şi melancolie – melancolia apropiindu-se de disperarea existenţială – ca la Kafka, grotescul de absurd, ca în aventurile bravului soldat Švejk.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
