Facem astazi o excursie in turismul romanesc: incepe un nou sezon, o multime de turisti vor calatori prin toata tara cu gandul la concediul pa care l-au asteptat un an de zile. De prea multe ori, insa, oferta de turism e departe de ce gasesti cand ajungi la destinatie si te cazezi. La mare si la munte avem statiuni vestite, moderne pentru anii '70, cand erau si foarte cautate. Astazi se vede ca acolo lipsesc investiiile serioase si grija pentru turist. Cel mai bine se observa situatia la mare. Mai ales in sud zeci de hoteluri se deschid in fiecare an nepregatite pentru un turism civilizat.
In acte insa, totul e bine.
Litoralul romanesc, inceputul unui nou sezon. Multe hoteluri saracacioase, modernizari putine, conditii de neacceptat in orice tara civilizata. Avem un potential urias, afectat insa de doua hibe mari, doua probleme uriase care prejudiciaza enorm turismul romanesc.
In primul rand in Romania nu exista o viziune de ansamblu, nu avem o strategie care sa prevada masuri concrete pentru investitori, turismul nu este vazut unitar pe litoral. Inca de la inceputul anilor 2000 cand a avut loc o privatizare pornita pe genunchi, patronii au fost lasati de capul lor sa faca business. Fara o viziune la nivel macro, statiunile ajung in paragina si sudul litoralului pare ca a fost aruncat inapoi in timp.
In al doilea rand lipseste controlul din partea autoritatilor. Exista legislatie, dar nu se respecta. Degeaba scrie in norme negru pe alb ca hotelurile trebuie sa intruneasca anumite conditii, cat timp patronii stiu ca isi pot aranja apele.
Avem inspectori de control - dar se declara neputinciosi. Presedintele Autoritatii Nationale de Turism, institutia care monitorizeaza activitatea hoteliera din toata tara, se plange. Seful ANT vorbeste cu seninatate despre lipsa controlului, scuzandu-se ca este in functie doar de o luna. Povesteste cu lejeritate cum ca in toata tara sunt doar 9 inspectori care teoretic trebuie sa verifice aproape 150 de mii de hoteluri plus alte tot atatea pensiuni. Adica un functionar ar trebui sa controleze aproape 100 de unitati intr-o zi. Presedintele Razvan Filipescu omite sa precizeze si ca de acum inainte va lucra cu aceeasi echipa.
In Romania se fac de ani de zile promisiuni, despre controale se vorbeste la viitor si in acest context turismul e… sat fara caini, in care investitorii fac ce vor.
„Nu merita sa le modernizam...”. Iata viziunea omului care conduce de ani buni SIF Transilvania, un fond de investitii care detine cel mai mare numar de unitati cazare din Sud-Estul Europei, Mihai Fercală. Niciun alt privat din Romania, Bulgaria, Grecia sau Turcia nu are in portofiliu mai multe locuri de cazare - SIF-ul romanesc are 11 mii de locuri in exploatare si alte vreo 4 mii in conservare. Inca de anul trecut Mihai Fercala povestea ca atata timp cat romanii se cazeaza in conditii proaste, niciun investitor nu se grabeste la mari modernizari.
Avem hotelieri care se fac ca investesc si autoritati care se fac ca ii controleaza - la mijloc un rol important il joaca turistul roman. Trece prea usor cu vederea lipsurile, nu se plange, accepta conditii proaste doar pentru ca e in cautare de ieftin si comod. Turismul pare oglinda bunastarii poporului, la venituri mici, la fel sunt si pretentiile celor mai multi clienti.
Lipsesc investitile serioase pe litoral desi au trecut doi ani in care romanii speriati de criza nu au mai plecat in strainatate si au cheltuit la marea romaneasca aproape 300 de milioane de euro. E timpul ca profiturile sa fie reinvestite, pentru a genera noi profituri, dar investitorii nu se inghesuie. Chiar daca multi romani au inceput sa-si faca din nou vacantele in tara, putini patroni se grabesc sa ofere servicii civilizate.
Carpeli interminabile si o spoiala de ochii lumii - asta primeste turistul la 2 si 3 stele. Fara o viziune de ansamblu, fara o politica nationala si una locala, fara constrangeri ferme pentru patronii de la mare, turistul e lasat sa se pacaleasca pe propriii bani.
Si degeaba se plange la televizor turistul, daca sesizarile lui nu au niciun efect. Niciun hotel nu a fost inchis in ultimii ani pentru lipsa conditiilor. Noua conducere de la Autoritatea de Turism anunta modificarea legislatiei, cu noi parghii de control din 2013.
Presedintele ANT, Răzvan Filipescu, vorbeste tot de modificari legislative, dar nimic privind o strategie si coordonarea de la centru cu autoritatile locale. Nu exista o viziune nici macar la nivel de statiune. Iar statiunile romanesti au nevoie de asta. Fostul presedinte al Federatiei romane de Box, Rudel Obreja, este patron in statiunea Olimp. Are fostul hotel Moldova, preluat in 2010. Se plange de lipsa de viziune a autoritatilor de la Bucuresti, dar si de lipsa de interes a autoritatilor locale din Mangalia, de care apartine administrativ Olimpul. Nu spune insa ca a preluat o cladire care zace de ani de zile in santier - colosul de beton ofera in fiecare vara un peisaj trist, care alunga turistii.
Pe litoral e concurenta acerba in batalia pentru clienti. Investitorii nu sunt uniti, statul nu se implica, nu ii coordoneaza, nu ii apropie.
Pe plan local, autoritatile nu fac investitii care sa ajute turismul. Din Olimp lipsesc pana si banalele indicatoare catre hoteluri, iar de pe aleile napadite de balarii lipseste iluminatul.
In Olimp cel mai reprezentativ este ansamblul hotelurilor Panoramic-Amfiteatru-Belvedere. Se afla in portofoliul unei companii mari, controlata de timisoreanul Joseph Gosh. In 2011 la Panoramic incepeau lucrari de reabilitare, iar directorul hotelului sustinea ca patronul avea planuri mari. Si la stadiu de planuri a ramas de atunci si pana azi hotelul. In tabloul de ruina, celelalte doua hoteluri din ansamblu au cazat turisti, si chiar la capacitate maxima. Au oferit cateva camere reabilitate, insa cele mai multe cu mobilier vechi si carpit, din anii 70.
Patronul singurei cofetarii deschise in zona spune ca unitatile sunt scoase periodic la vanzare, fiind din start preluate din interes imobiliar si nu pentru turism serios.
Cat timp turistii vin, nimic nu se schimba. Un alt patron de hotel din Olimp este Dumitru Filip. A fost pana in 2002 seful unitatii de turism a statului. Stie exact cum a avut loc privatizarea de pe litoral, care practic a imparit complexuri intregi hoteliere si a fragmentat statiuni gandite sa functioneze ca un tot unitar.
Astazi Dumitru Filip are un minihotel de 3 stele pe faleza de la Olimp, amenajat pe locul unor spatii tehnice. Vorbeste despre unitate intre hotelieri si sustine ca multi dintre ei au cumparat hoteluri doar pentru specula imobiliara - a venit criza, si au ramas cu unitatile pe cap.
La Neptun-Olimp sunt zeci de hoteluri inchise, altele functioneaza in regim de avarie. Iata hotelul Neptun - unul din reperele emblematice, chiar in centrul statiunii. In 2013 e pe jumatate parasit si an de an si-a pierdut stelele pana a ajuns la una.
Turismul la 1 stea e cea mai ieftina varianta dupa camping, dar are criterii minime obligatorii, impuse prin lege. De ele se tine cont doar teoretic, asa cum reiese din vizitarea unor astfel de unitati de la noi. Camere mici, cu o chiuveta la intrare si o debara pe post un dulap, e tot ce ti se ofera.
La doua stele e teoretic mai bine. Doar teoretic, pentru ca pe litoral se poate si mai rau. Mergem la un hotel din Saturn. 100 de lei costa camera pe noapte in plin sezon si in acest tarif primesti un tablou sinistru.
Aceleasi hoteluri erau in anii 70 la mare cautare. Mii de turisti straini intesau vara plajele romanesti. Cativa dintre ei inca mai vin si astazi, in ciuda peisajului dezolant.
In Romania turistii nu cer, patronii nu ofera servicii conforme cu standardul asumat in avizele de functionare. Ne laudam peste tot ca avem iesire la litoral, si statiuni de success, mostenite din perioada comunista. Iesim insa la rampa cu un turism rudimentar, in care investitorii sunt lasati de faca afaceri cum vor, cand vor, daca vor.
La mare, teoretic, sunt multe feluri in care iti poti petrece vacanta. Distractie asurzitoare in cluburi, multe cunostinte noi, dar si plaja, relaxare, spa, tratamente balneo sau locuri cu multa liniste. Cea mai usoara alegere o au tinerii care vor sa isi piarda noptile pe ringul de dans iar ziua sa leneveasca pe plaje colorate cu animatoare, cocktailuri si muzica. Vorbim de Mamaia, unde incepe sa prinda contur o reteta a succesului.
Investitii de milioane de euro sunt si in sudul litoralului, tot acolo gasim insa lipsuri si necoordonare intre hotelieri si autoritati.
Acum zece ani, nordul si sudul litoralului porneau din acelasi punct. Mamaia era o statiune gri care in timp s-a dezvoltat cu strategia unei afaceri de succes. De o parte a mesei au stat autoritatile care inca de la inceput au venit cu conditii stricte iar de partea celalata proprietarii de hoteluri si restaurante. Prima regula, impusa prin decizia consiliului local Constanta, a fost schimbarea culorii hotelurilor.
A fost un inceput chiar daca patronii au fost obligati sa faca aceste lucruri. Cu forta, dar si cu incalcarea legii a fost facut si parcul acvatic din Mamaia .
Cum in Mamaia nu era suficient spatiu pentru dezvoltarea unor resorturi hoteliere care sa se adreseze familiilor, planul a fost ca statiunea sa devina o Ibiza de Romania.
In vreme ce nordul litoralului se dezvolta de la an la an, statiunile din sud se tot deteriorau. Sase statiuni, Neptun, Olimp, Venus, Jupiter, Saturn si Cap Aurora aduna cele mai multe locuri de cazare de pe tot litoralul, 60.000 la numar .
Aceste statiuni sunt in subordinea primariei Mangalia, la a carei conducere in ultimii 10 ani, s-au schimbat trei primari .Niciunul nu a reusit sa gaseasca inca o strategie concreta pentru salvarea lor.
De un an in functie, noul primar Cristian Radu , economist de meserie are o idee despre ce s-ar putea face insa nu un plan coerent. Nu a reusit sa se impuna in fata hotelierilor pentru ca inca nu ii cunoaste personal pe toti. A incercat sa ii adune pe toti la un loc ca sa puna la punct un plan de atac insa doar cativa au si raspuns invitatiei. Edilul a inceput cu mici decizii: o hotarare data prin Consiuliu Local prin care sa puna la punct situatia vanzatorilor ambulanti. dar si a iluminatului public si lipsa indicatoarelor.
Idei ar putea lua chiar de la hoterlierii care au investit in zona si au incercat izolat sa puna afaceri pe picioare.
Statiunea Venus ar putea deveni o statiunea de lux. Cel putin asta incearca acum administratorii unui hotel care au investit peste sase milioane de euro.
Statiunea Jupiter poate atrage turismul de familie, o varinta propusa de citiva hoterlieri de aici care au pus o asfel de afacere pe picioare. S-au unit si au format un complex special amenajat pentru turistii care vin cu copii.
Cu o buna coordonare intre patronii din zona, Jupiter ar avea sanse mai mari daca ar deveni o statiune all inclusive, pe modelul vecinilor bulgari. Un proprietar de hotel merge pe aceasta idee iar acum nu duce lipsa de clienti.
In vreme ce acesti hotelieri se lupta singuri sa supravietuiasca, in Mamaia proprietarii au facut front comun cu autoritiatile si si-au dat seama ca numai asa pot dezvolta statiunea si atrage cit mai multi turisti. Primarul ii cunoaste personal pe toti investitorii din zona, si nu sunt putini.
Tot prin hotararea consiliului local, autoritatle au impus ca proprietarii de cluburi si plaje sa investeasca in industria de promovare, de exmplu care alegorice obligatorii pentru toata lumea.
Afacerea Mamaia este profitabila . Pare un loc mai sigur pentru afaceri in turism, si asta se vede in milioanele de dolari investite doar in ultimii doi ani in statiune. Patronul unui lant de restaurante isi aminteste cum si-a deschis prima terasa in Mamaia, in urma cu 7 ani. Acum investeste jumatate de milion de euro intr-un restaurant in nordul statiunii.
O mare dilema pe litoralul romanesc este prelungirea sezonului. In varianta Mamaia asa au aparut apartamentele de vacanta. Solutia a venit tot prin masuri la limita legii, care si-au demonstrat ulterior eficienta.
In statiunile din sud lipseste inca strategia. Fara colaborare si coordonare intre investitori si autoritatile locale, apar hoteluri de lux printre ruine. In sud autoritatile nu au gasit inca parghiile prin care sa ii constranga pe proprietarii dezinteresati sa se mobilizeze. Fara o lege in acest sens, masurile locale nu dau rezultate.
Modelul din Mamaia, unde exista un parteneriat public privat construit ce e drept in timp, in care are loc o negociere permanenta, ar putea fi copiat si in statiunile din sud.
Avem statiuni cu un potential urias. Turismul de litoral civilizat nu trebuie sa se rezume doar la Mamaia si la cateva hoteluri disparate din sud. Cat trebuie sa fie constrangere si cat negociere, ce reguli trebuie aplicate, sunt aspecte care nu se regasesc intr-o viziune nationala privind litoralul de la noi. Acolo unde nu exista insa nici strategie locala, oferta turistica se reinventeaza an de an, cu multe lipsuri…
Reportaj difuzat de Protv în emisiunea “România, te iubesc!” din 16 inie 2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
