Aleph Story

ALEPH STORY: PNRR, o pălărie prea mare. Pierdem banii? O discuţie cu Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar şi Felix Drăghici, editor-prezentator ŞTIU

În fiecare zi de la Ora 18.00, Aleph Story pe zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar

27.04.2021, 18:15 475

O discuţie cu Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar, şi Felix Drăghici, editor-prezentator ŞTIU.

 

Cristian Hostiuc: Celebrul Program Naţional de Redresare şi Rezilienţă, de 30 de miliarde de euro, care pare să fie o pălărie prea mare pentru acest guvern. Pierdem banii? Sunt 30 de miliarde de euro în joc, guvernul a trebuit într-o lună de zile să prezinte un program mai solid decât cel care a fost respins până acum de Comisia Europeană, preşedintele Iohannis tot cheamă miniştri la Cotroceni, îl cheamă pe primul ministru. Primul ministru se întâlneşte cu cei responsabili de acest proiect, dar timpul trece.

Felix Drăghici: Dincolo de faptul că timpul trece este un moment fundamental, de cotitură, că putem să vedem că noi încercăm să rezolvăm cu banii europenilor decalajul istoric care separă România cu lumea civilizată. Ei ne spun „ştiţi, nu ştim dacă aţi înţeles, suntem în secolul XXI, vrem să rămânem în acest secol, nu vrem să ne întoarcem în anii `70 şi la betoane”. Aici e problema fundamentală şi aici e o negociere, în cele din urmă, în care oamenii încearcă să îşi ducă şi irigaţii şi toate proiectele pe care le-au primit din teritoriu pe seama banilor europeni, ori destinaţia lor era foarte clară. Ei au fost avertizaţi acum patru luni, Cornel Ban care este profesor la Şcoala de Business de la Copenhaga le-a scris foarte clar că va fi respins programul României, deoarece România nu a ţinut cont de subiecte. Practic au răspuns la alt examen, ei s-au crezut în alţi ani. Aş zice că doar aroganţa asta a politicienilor care doar atunci când ajung într-o funcţie şi încearcă să îţi spună cât de bine fac ei lucrurile împiedică un dialog real, pentru că vedem că în alte ţări luma se duce în parlament, se negociază, oamenii au un exerciţiu din ăsta democratic al implementării planurilor şi ajungem la o problemă fundamentală pe care Ziarul Financiar a scris-o luând acel paragraf foarte important din discursul Corinei Creţu, „în 2019, când eram eu comisar European am lăsat România în stare de implementare pentru o mare parte dintre proiectele care urmau să se facă în următorii 2-3 ani şi de abia în cinci ani am făcut proiecte de aproape 6 miliarde de euro Cum credeţi voi că România poate să facă proiecte sustenabile, inteligente, care să treacă nota, clasa, de 30 de miliarde peste noapte? Şi nu pare logic.

 

Cristian Hostiuc: Dar întrebarea este: ţine de administraţie sau de cine ţine? De capacitatea noastră intelectuală de a înţelege ceea ce vrea Europa şi că suntem în secolul XXI, faptul că nu avem oameni în spate care să scrie aceste proiecte, să le deruleze? Faptul că nu avem project manageri?

Felix Drăghici: Mie îmi e teamă că este despre ceea ce vorbim aici slaba calitate a actului politic. România vine de la oameni slabi, oamenii serioşi, oamenii care au o carieră în spate nu-şi pierd timpul cu politica din România care este un exerciţiu fundamental de-a joaca cu cuţitul pe la spate. Dincolo de asta observăm că, pe vremuri, acum din nefericire e un exemplu care îmi e şi jenă să mă gândesc aproape, înainte, exista, în pofida antiselecţiei din sistemul comunist, în momentul în care spuneai că ştii pe cineva din minister însemna că era cineva care cât de cât avea legătură cu profesia. În momentul ăsta, dacă ştii pe cineva din minister ştii că este un om care şi-a cumpărat într-un fel funcţia. Şi aici din nou o problemă, aparatul este slab. Pe de altă parte, România şi fragmentarea ei politică sunt o sursă de probleme pentru această parte a lumii, iar Hunor Kelemen are dreptate, nu poţi face treabă cu 11 guverne în 8 ani de zile. Nu există logică.

 

Cristian Hostiuc: Bun. Deci pierdem banii? Sau câţi bani vom pierde din cei 30 de miliarde de euro?

Felix Drăghici: Nu, nu o să pierdem aceşti bani pentru că ei sunt de fapt pentru rezilienţă şi rezistenţă, până în 2026 probabil că vom mai cumpăra nişte competenţă, probabil că oamenii sunt prost plătiţi, pentru că nu vorbim aici despre salarii dintr-astea în care ne spun că la Universitatea din Braşov 2.300 de lei pentru angajatul Universităţii şi bonele şi femeile de serviciu câştigă 3.000 de lei, bine, de aici vine o mare problemă de a recunoaşte realitatea. Dar, probabil că vor angajanişte specialişti mai buni, vm fi ajutaţi să trecem clasa, ni se va şopti în continuare, profesorii de la Bruxelles ne vor şopti în continuare până când vom trece clasa şi vom cheltui aceşti bani, pe lucrurile care contează însă, pe lucrurile pe care şi le doresc ei, nu pe gaze şi pe betoane, beton armat din anii 1970.

 

Cristian Hostiuc: Problema e că preşedinele Iohannis şi întregul guvern şi mai ales ministrul Fondurilor Europene nu par să înţeleagă despre ce este vorba, nu par să înţeleagă, ei resping toate aceste avertismente, pentru că aceste avertismente nu au venit ieri, au venit de două luni.  

Felix Drăghici: Se bazează pe un know-how politic, pe sunet la telefon, se descurcă, se înţeleg, ajută-mă şi pe mine, te ajut cu aia, există trucuri politice, mai există încă active interesante din punct de vedere european în România. Cristian Ghinea este un fost jurnalist care a scris despre fonduri europene, nu se poate transforma peste noapte în arhitect, în constructor de planuri de absorbţie, iar Klaus Iohannis este într-un mandat foarte liniştit, să îi spunem aşa, şi nu văd ce ar putea tulbura liniştea interturbabilă de la Cotroceni în acest moment, al relaţiei cu Europa.

AFACERI DE LA ZERO