Analiză

Agricultura şi industria au proptit PIB-ul în ultimul trimestru. Construcţiile şi comerţul au continuat să tragă economia în jos

Agricultura şi industria au proptit PIB-ul în ultimul trimestru. Construcţiile şi comerţul au continuat să tragă economia în jos

Autor: Mihaela Claudia Medrega

03.03.2011, 23:56 119

Revenirea agriculturii pe creştere în ultimul trimestru alanului alături de continuarea ascensiunii industriei au ajutateconomia să revină în teritoriul pozitiv, după cum arată dateledetaliate privind PIB-ul din 2010 anunţate de Institutul Naţionalde Statistică (INS). Cea mai mare creştere în trimestrul patru, înserie ajustată sezonier, a fost în agricultură, de 6%, avansul dinindustrie fiind de 1,3%. În construcţii s-a înregistrat o creşterede 0,6%, în timp ce în comerţ volumele de activitate au rămasneschimbate. Economia a înregistrat în ultimul trimestru al anuluio creştere de 0,1% faţă de T3 pe date ajustate sezonier, în timp cemajoritatea analiştilor anticipau scădere. După ce scădereaagriculturii din trimestrul al treilea i-a surprins pe majoritateaanaliştilor, şi amploarea revenirii din ultimele trei luni aleanului a fost surprinzătoare. "Cred că trebuie menţionatăperformanţa foarte bună a industriei în 2010 şi evoluţia negativă aconstrucţiilor. Cererea internă a fost una slabă, doar cerereaexternă având o evoluţie pozitivă pe fondul revenirii economieizonei euro", a comentat Ionuţ Dumitru, economistul-şef alRaiffeisen Bank.

Faţă de trimestrul patru din 2009 creşterea agriculturii a fostde 7,4%, în timp ce avansul industriei a fost de 5,8%.Construcţiile şi comerţul, care au fost până în 2008 principalelemotoare ale economiei, au continuat să scadă în 2010, dupăprăbuşirea din 2009, trăgând în jos PIB-ul, care a înregistrat anultrecut un recul de 1,3%. Contracţia PIB din 2010 a fost revizuităde INS în urcare cu 0,1%, faţă de estimarea iniţială de -1,2%.

Semnalele de început de an de la comerţ nu sunt foarteîncurajatoare. Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cuexcepţia celui cu autovehicule, a scăzut în ianuarie cu 5,7% faţăde prima lună din 2010.

Sectorul contrucţiilor a coborât anul trecut cu 10,7% faţă de2009, în timp ce scăderea comerţului a fost de 4%. Şi agricultura arămas în teritoriul negativ, înregistrând o scădere de 0,8%.Creşteri ale volumului de activitate s-au înregistrat anul trecutîn industrie (Ă5,1%) şi activităţi financiare şi imobiliare(Ă0,8%).

Dumitru a remarcat şi evoluţia puternic ascendentă a stocurilor,după reducerea substanţială din 2008-2009, pe fondul îmbunătăţiriisubstanţiale a activităţii din industrie.

"Rezultatele privind evoluţia PIB nu sunt neapărat o surpriză.Noi am avut în vedere o contracţie de -0,8% T4 '10/T4 '09 şi de-1,5% an/an. Pe componente am fost de asemenea foarte aproape, cuabateri mai pesimiste, între -0,1 şi -1 puncte procentuale, maipuţin în cazul comerţului şi investiţiilor. Marea surpriză pozitivăa fost dată de evoluţia exportului", a spus Florian Libocor,economistul-şef al BRD-SocGen.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, consumul final total aînregistrat o scădere cu 2,1% în 2010, comparativ cu anul 2009, înspecial pe seama diminuării consumului gospodăriilor populaţiei şiadministraţiilor publice. Formarea brută de capital fix (investiţii- n.r.) a înregistrat o reducere cu 13,1%.

Un efect pozitiv a fost îmbunătăţirea exportului net ca urmare adevansării volumului importurilor (Ă12,2%) de către cel alexporturilor (Ă17,1%).

Surpriza cea mai mare a fost revizuirea descendentă adinamicilor de creştere atât a exporturilor, cât şi a importurilorîn trimestrele anterioare din 2010 chiar şi cu 10 puncteprocentuale, ceea ce pare o ajustare mult prea mare acoeficienţilor reali de creştere în serie brută, în timp ce cifrelecare reflectă evoluţia PIB per ansamblu s-au revizuitnesemnificativ în sens ascendent, apreciază Melania Hăncilă,economistul-şef al Volksbank.

"În aceste condiţii, creşterea firavă trimestrială ajustatăsezonier de Ă0,1% T/T din T4 ar putea fi revizuită pe scădere întrimestrele următoare. Astfel, după părerea mea, avem nevoie decreşteri ale PIB ceva mai consistente pentru minimum două trimestreşi o creştere susţinută a numărului de angajaţi şi a veniturilorgospodăriilor, pentru a se putea afirma că România a ieşit dinrecesiune."

După ce în primăvara anului 2010, majoritatea prognozelorindicau o revenire pe plus a economiei mizând pe revenireaconsumului intern, de la jumătatea anului estimările s-au modificatradical, analiştii şi autorităţile anticipând un al doilea an derecesiune. Măsurile de austeritate adoptate de autorităţi, inclusivmajorarea TVA şi reducerea cu 25% a salariilor din sectorul public,s-au văzut în dinamica PIB.

Cum văd analiştii anul 2011

După anunţarea datelor peste aşteptări privind evoluţiaeconomiei în 2010, analiştii locali au spus că se gândesc să-şiîmbunătăţească estimările privind creşterea economică.

Majoritatea prognozelor pentru 2011 indică o creştere aeconomiei inclusă în intervalul 0,5 -1,5%.

BCR, cea mai mare bancă de pe piaţă după active, estimeazăpentru acest an o creştere economică de 1,2% şi intenţionează să-şimodifice prognoza în sus. Şi BRD-SocGen, al doilea jucător dinpiaţa bancară, vede tot o creştere a PIB de 1,2%. "Cel mai probabilvom ajusta prognoza de PIB pentru 2011 în sens pozitiv cu circa 0,3până la 0,5 puncte procentuale până la Ă1,5% (cel mai probabil) sauĂ1,7%", spune Libocor.

Raiffeisen Bank îşi păstrează prognoza de creştere economicăpentru anul 2011 (Ă1,5%).

Economistul-şef al Volksbank spune că economia ar putea creşteanul acesta cu aproximativ 1,5% an/an, însă pentru aceasta avemnevoie de un mix între ameliorarea consumului privat şi stimulareainvestiţiilor în economie, deoarece exporturile şi, implicit,industria nu vor mai performa atât de bine ca în trecut, deşi voravea dinamici pozitive.

"De asemenea, în 2011, ne aşteptăm ca activităţile de serviciifinanciare/ imobiliare să înregistre o uşoară creştere, precum şiimpozitele nete pe produs prin reducerea evaziunii fiscale.Performanţa sectorului de construcţii depinde major de lucrările deinfrastructură ale statului şi cu siguranţă se va produce oameliorare a dinamicii acestuia, şi nu excludem chiar şi uşoarecreşteri în ultimele trimestre ale anului", a mai spus Hăncilă.

Ea estimează că evoluţia consumului privat va rămâne slabă şianul acesta şi cu greu va reveni pe creştere, chiar şi firavă,urmând să fie extrem de senzitiv la stabilitatea fiscală şilegislativă, precum şi la evoluţia cursului şi a veniturilor.

România va ieşi din recesiune de abia în semestrul al doilea alacestui an, cu condiţia de a se demara lucrările majore deinfrastructură şi a se realiza progrese notabile în procesul deabsorţie al fondurilor europene. "În primul trimestru, scenariulnostru de bază indică o scădere a PIB-ului cam de -1 % an/an,deoarece se va disipa efectul recoltelor târzii în agricultură,precum şi creşterea puternică a stocurilor din trecut, iarindustria nu va mai avea forţa din 2010, deoarece estimăm oîncetinire a ritmului de creştere a cererii externe".

Analiştii ING consideră că o revenire semnificativă ainvestiţiilor pare puţin probabilă într-un mediu cu un consumslab.

AFACERI DE LA ZERO