Contestat sau nu de producatorii sau importatorii de medicamente, studiul de piata pe anul 2003 al companiei de cercetare Cegedim Romania evidentiaza doua tendinte clare: valoarea medicamentelor ajunse la consumatorii finali anul trecut este mai mica decat in 2002 iar tendinta de consolidare a pietei incepe sa se accelereze.
Conform studiului Cegedim, piata romaneasca de medicamente (masurata la consumatorul final si in moneda euro) a scazut in 2003 pentru prima data in aproape zece ani, resimtind atat dificultatile financiare ale sistemului sanitar cat si puternica apreciere a euro.
Valoarea pietei in 2003 a fost de 599,7 milioane euro, in scadere cu 1,9% fata de anul anterior. Scaderea, chiar daca usoara, a intervenit dupa o perioada de sapte - opt ani de cresterea sustinuta, timp in care valoarea pietei s-a dublat.
Continuarea cresterii pietei a fost franata, asa cum se astepta, de segmentul spitalelor, cel mai afectat de incapacitatea statului de a administra resursele financiare ale sistemului sanitar.
In conditiile in care Ministerul Sanatatii, al Finantelor si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate au trebuit sa traga linie la inceputul lui 2003 sub datorii (datand chiar din 2001) de peste 250 de milioane de euro catre furnizorii de medicamente si produse medicale, companiile au devenit mai rezervate in a vinde catre spitale.
Astfel, segmentul spitalelor, care detine circa 30% din piata, a scazut puternic in 2003, cu 12% pana la 175 milioane euro.
"Per ansamblu, anul 2003 a marcat o usoara scadere a pietei farmaceutice, datorata problemelor mari ale segmentului de spital, care n-au putut fi compensate de cresterea segmentului de retail. Performanta medicamentelor OTC (fara prescriptie) a fost inferioara celei a medicamentelor etice (3,4%), ceea ce subliniaza puterea redusa de cumparare a pacientului mediu si dependenta ridicata a acestuia de capacitatea de finantare a sistemului public de sanatate", releva studiul Cegedim.
In cursul anului trecut, Ministerul Sanatatii, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si reprezentantii producatorilor internationali de medicamente au semnat un protocol de plata a datorilor, care nu a fost respectat insa de statul roman.
Criza de finantare a spitalelor a determinat majoritatea companiilor de pe piata sa isi modifice strategiile, incercand sa acorde mai multa atentie promovarii medicamentelor fara prescriptie (Over The Counter). Treptat, in ultimii doi ani, Sicomed Bucuresti, Pfizer sau Terapia si-au anuntat intentia de a-si restructura portofoliile de produse sau a reconsidera strategiile de vanzari pentru a isi reduce dependenta de segmentul spitalelor sau medicamentelor cu prescriptie.
Chiar daca a imbunatatit situatia fluxurilor financiare, modificarea strategiilor sau portofoliilor nu au influentat hotarator valoarea vanzarilor companiilor. Segmentul OTC detine, din cauza puterii scazute de cumparare a populatiei, doar 15 - 16% din totalul pietei, avand o valoare de 104 milioane euro.
Consumul de medicamente per capita al Romaniei este aproape jumatate comparativ cu cel al Bulgariei si de circa opt ori mai mic fata de media Uniunii Europene.
In Romania, procentul din PIB alocat cheltuielilor pentru sanatate a scazut constant in ultimii ani, de la 4,2% in 2002 la 3,8% anul acesta.
Principala speranta pentru revenirea pietei anul acesta este reducerea cotei de TVA la medicamente de la 18% la 9%.
Consolidare internationala, consolidare si la noi
Structura pietei romanesti de medicamente a fost influentata cel mai mult in 2003 de tendinta de consolidare care se manifesta de mai multi ani pe plan international.
In 2002, Pfizer a cumparat Pharmacia pentru a-si consolida pozitia de lider global al grupul elvetian Novartis a cumparat compania slovena Lek pentru a-si intari divizia de medicamente generice.
Devenite operationale incepand cu 2003 si pe piata romaneasca, cele doua preluari internationale au adus cele mai spectaculoase modificari in topul competitorilor.
Astfel, Novartis si Lek au devenit impreuna al doilea jucator de pe piata, cu o cota de 6,6% iar Pfizer, al patrulea jucator, cu o cota de 5,4%.
De asemenea, Servier (care a preluat operatiunile Egis si in Romania) a intrat in topul primilor zece jucatori, cu o cota de 3,2%.
Dintre jucatorii internationali, o ascensiune spectaculoase a avut-o Hoffman la Roche, care a devenit al cincilea jucator, depasind Terapia Cluj si Antibiotice Iasi.
Producatorii romani traditionali (Terapia, Sicomed, Antibiotice) si-au mentinut relativ cotele din 2002, cu usoara scadere in dreptul Antibiotice.
Reprezentantii companiilor au evitat sa comenteze pe marginea datelor Cegedim, majoritatea afirmand ca studiul nu reflecta fidel situatia vanzarilor.
Aproape nimic nou in topul mondial
Anul trecut nu a adus modificari spectaculoase in topul celor mai bine vandute medicamente la nivel mondial, nici in cel al marilor jucatori.
Sortis (sau Lipitor) - detinut de Pfizer, si Zocor - care apartine Merck, si-au pastrat pozitia de lideri mondiali, ambele medicamente fiind destinate reducerii colesterolului.
Primele doua locuri au ramas nemodificate si in topul producatorilor, Pfizer consolidandu-si pozitia de lider in urma achizitiei Pharmacia iar grupul britanic GlaxoSmtihKline continuand sa pastreze fara probleme locul doi.
Situatia este mult mai dinamica pe segmentul mediu si inferior al topului primilor zece jucatori, acestia schimband locurile in functie de evolutia medicamentelor blockbuster (cu vanzari anuale de peste 1 miliard de dolari).
Aceste medicamente, descoperite in urma unor investitii in cercetare ce pot depasi 1 miliard de dolari/molecula, determina atat strategia de fuziuni si achizitii a marilor companii cat si pozitia lor in clasamente.
Astfel, Pfizer este lider mondial pentru ca detine patru din cele mai bine vandute medicamente iar, de cealalta parte, grupul american Bristol Myers Squibb a coborat puternic in ultimii doi ani in topul primilor zece jucatori din cauza faptului ca multe din medicamentele sale blockbuster nu au mai beneficiat de protectia patentului.
In 2003, medicamentul sub patent cu cea mai spectaculoasa crestere a fost Nexium, detinut de firma britanica Astra Zeneca, care a inregistrat o crestere a vanzarilor de 57,7% pe piata americana, pana la 3,1 miliarde dolari.
Datorita cresterii Nexium, Astra Zeneca a reusit sa isi mentina pozitia in topul primilor producatori mondiali, in ciuda expirarii patentului pentru cel mai vandut medicament al sau in 2002 - Prilosec.
GlaxoSmithKline (GSK) si Novartis, desi intre primii cinci jucatori mondiali, nu detin nici un medicament in topul primelor zece insa isi mentin pozitiile datorita portofoliului diversificat de produse si diviziilor puternice de medicamente generice.
GSK a anuntat la sfarsitul anului trecut ca activitatea de cercetare si dezvoltare a grupului ar putea avea ca rezultat in urmatorii trei ani lansarea a 20 de medicamente noi blockbuster, pentru boli ale sistemului respirator sau cardiovascular, cancer sau HIV. Daca macar jumatate din aceste medicamente vor iesi pe piata, grupul va reusi sa isi mentina pozitia de al doilea jucator fara a prelua nici o alta companie.
Lupta dintre jucatori se duce atat la nivel de cercetare si vanzari cat si la nivel de imagine. De curand Bristol - Myers a finantat, conform Wall Street Journal, un studiu care ar fi trebuit sa demonstreze ca medicamentul sau pentru reducerea colesterolului (Pravachol) este superior liderului pietei, Lipitor (sau Sortis).
In final, rezultatele studiului au demonstrat ca situatia este mai degraba inversa.
laurentiu.ispir@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
