Scaderea puternica a pietei de capital in a doua parte a lunii mai a surprins pe toata lumea, inclusiv pe administratorii fondurilor mutuale cu plasamente in actiuni, care nu au putut impiedica rostogolirea randamentelor obtinute de la inceputul anului catre valori negative.
Fondurile de actiuni au pierdut luna trecuta intre 5% si 9%, iar fondurile diversificate au inregistrat la randul lor scaderi cuprinse intre 2% si 6%. Acestea sunt cele mai mari scaderi lunare inregistrate de fondurile cu plasamente in actiuni in ultimul an, fiind depasite ca amploare doar de scaderile din martie 2005. Cu toate acestea, administratorii spun ca nu au inregistrat retrageri importante din partea investitorilor.
Majoritatea investitorilor anticipau o evolutie a Bursei si, implicit, a fondurilor mutuale cu plasamente la Bursa similara celei de anul trecut. Evolutia din primele patru luni ale anului a confirmat in mare masura repetarea scenariului din 2005, insa scaderile venite brusc in partea a doua a lunii mai au dat peste cap calculele investitorilor.
Astfel, fondurile mutuale care incepusera deja sa-si majoreze din nou expunerea pe piata de capital catre finele lunii aprilie, in asteptarea unei reveniri a pietei, au fost lovite destul de puternic de scaderea drastica a actiunilor principalelor companii de la Bursa.
"Luna mai a fost una proasta pentru fondurile mutuale cu plasamente la Bursa si pentru toata piata de capital in general. Important este sa privim scaderile fondurilor mutuale in contextul scaderii intregii piete de capital. Fondurile mutuale nu au scazut la fel de mult cat au cazut unii emitenti de la Bursa, datorita managementului mai prudent si diversificarii portofoliului, minimizand astfel pierderile investitorilor, comparativ cu cele ale unei investitii directe la Bursa", spune Razvan Rusu, manager de portofoliu la Certinvest, societate care administreaza patru fonduri, printre care fondul de actiuni Intercapital si fondul diversificat Capital Plus.
Putini administratori de fonduri se asteptau la corectii de amploarea celor inregistrate in mai, astfel ca acestia nu au putut sa reactioneze din timp pentru a limita scaderea valorii unitatilor de fond.
"Ne asteptam sa fie o oarecare corectie si am incercat sa ne protejam pe piata futures de la Sibiu, dar caderea a fost mai puternica decat ne asteptasem noi, fiind accelerata de corectiile de pe celelalte piete europene", a aratat Laurentiu Rosoiu, consultant de investitii in cadrul Swiss Capital Asset Management, societatea care administreaza fondul de actiuni Active Dinamic.
Active Dinamic a inregistrat cea mai mare scadere dintre fondurile mutuale in mai, -8,9%. Un rol important in aceasta scadere l-a jucat faptul ca Active Dinamic avea cea mai mare expunere pe piata de capital la finele lunii aprilie, actiunile cotate reprezentand peste 87% din portofoliul fondului la acea data.
Scaderi importante au inregistrat si cele mai mari doua fonduri de actiuni Intercapital si Napoca, ambele pierzand luna trecuta in jur de 8,5%.
Dintre fondurile diversificate, cea mai importanta coborare a inregistrat-o luna trecuta Fondul de Comert Exterior (FCEx), administrat de SIRA, cu o scadere de 5,7%, urmat de Capital Plus, administrat de Certinvest, cu -5,1%.
Principalele responsabile pentru aceste scaderi au fost SIF-urile, care au pierdut in medie 13,8% luna trecuta. De la inceputul anului, indicele BET-FI a scazut cu circa 14,6%. Fondurile mutuale cu plasamente in actiuni au plasamente importante in actiunile celor cinci societati de investitii financiare, care le-au adus anul trecut un randament mediu de aproape 170%. Anul acesta insa, SIF-urile au reprezentat un plasament dezavantajos pentru fondurile mutuale, numeroasele scandaluri din jurul acestora determinand o evolutie nefavorabila a cotatiilor acestora.
Cu toate acestea, administratorii fondurilor mutuale merg in continuare pe mana SIF-urilor, sperand intr-un reviriment al acestora incepand cu trimestrul al treilea.
"In ceea ce priveste SIF-urile, exista probleme punctuale care nu tin de rezultate, ci de diferitele scandaluri din jurul acestora. Totusi, SIF-urile au potential sa-si revina, avand in vedere ca mai mult de jumatate din portofoliul acestora este alcatuit din banci. Or, atata timp cat se tot vorbeste despre o crestere puternica a sectorului bancar, este nefiresc sa spui ca SIF-urile nu au potential de crestere", a explicat Razvan Rusu.
"Eu cred ca pana la finele anului SIF-urile isi vor depasi maximele atinse in februarie, la fel ca intreaga piata", a mai precizat Rusu.
Nu doar SIF-urile au tras in jos fondurile mutuale in mai, ci si celelalte actiuni lichide, precum Petrom sau BRD, care au inregistrat la randul lor corectii importante. Indicele BET, care urmareste evolutia actiunilor celor mai importante zece companii de la Bursa exceptand SIF-urile, a pierdut in mai 6,5% si mai pastreaza un avans de doar 7% fata de inceputul anului.
Un alt factor care a stat la baza rezultatelor negative este trecerea datei de referinta pentru participarea la majorarea de capital realizata de Banca Transilvania, care a determinat o scadere a actiunilor bancii de la 1,45 lei/actiune la circa 0,9 lei/actiune. Fondurile care au participat la majorarea de capital au inregistrat astfel o scadere a valorii participatiei la Banca Transilvania, in conditiile in care actiunile gratuite si cele subscrise la pret preferential vor fi inregistrate in portofoliile fondurilor abia in luna august.
Administratorii de fonduri spun insa ca scaderile din ultimele luni nu i-au speriat foarte tare pe investitori si ca nu s-au inregistrat cereri de rascumparare importante, ceea ce denota un comportament matur din partea investitorilor. "In ultimele luni s-a observat un comportament destul de matur din partea investitorilor. Au existat si retrageri, insa cuantumul acestora a fost mai redus decat intrarile de la inceputul anului, asadar soldul investitiilor in fonduri mutuale se mentine pozitiv", a spus Razvan Rusu.
El a mai precizat ca nivelul scazut al preturilor din piata in acest moment este propice pentru investitii noi.
"Investitorii trebuie sa-si pastreze increderea in fondurile cu plasamente in actiuni, pentru ca s-a vazut ca pe termen lung acestea au oferit randamente mai bune decat alte instrumente de plasament alternative. Si anul trecut s-a inregistrat o situatie similara, cand multi investitori intrati in primele doua luni ale anului au stat pe minus o perioada buna de timp, pentru ca apoi sa inregistreze performante pozitive in ultima parte a anului", a aratat Rusu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
