Bursele din Europa Centrala si de Est spera sa faca fata singure competitei tot mai puternice venite din partea burselor occidentale, desi unele dintre ele au trecut de stadiul de piete emergente, iar costurile tranzactionarii si diversitatea ofertei de instrumente financiare devin cu atat mai importante pentru investitori cu cat randamentele oferite sunt mai apropiate de cele de pe pietele vest-europene.
Reprezentantii Bursei de Valori Bucuresti s-au intalnit la finalul saptamanii trecute la Iasi cu reprezentantii burselor de valori din Polonia, Slovacia si Bulgaria pentru a discuta despre legislatia pietelor de capital din Uniunea Europeana si viitorul pietelor de capital din Europa Centrala si de Est in contextul concurentei cu marile piete de capital europene.
"In lume exista o competitie a Burselor de Valori. Avem doua alternative clare. Prima este sa ne aliem cu o bursa mare europeana, iar cea de-a doua este sa ne dezvoltam propria noastra afacere," spune Andrzej Sopocko, vicepresedintele Bursei din Varsovia.
Bursa din Varsovia si-a propus sa supravietuiasca singura in conditiile in care este una dintre cele mai mari piete din regiune. Valoarea companiilor listate depasea la finalul anului trecut 36 miliarde de euro, adica de sase ori mai mult decat cea a celor doua piete romanesti impreuna. La Bursa poloneza sunt tranzactionate actiunile a peste 208 companii, care genereaza o medie zinlica a tranzactiilor de 15 milioane de euro. "Nu excludem in totalitate nici o alianta puternica cu o bursa puternica din Europa Occidentala," spune Sopocko.
Bursa din Ungaria este singura din estul Europeni care facut obiectul interesului unei piete occidentale. Cu toate acesta, Bursa din Viena, care a cumparat pachetul majoritar de actiuni a anuntat ca intentioneaza sa mentina independenta Bursei de la Budapesta. Bursa austriaca si mai multe banci cu capital austriac au achizitionat in urma cu o luna un pachet de 68% din actiunile Bursei de Valori din Budapesta. Scopul tranzactiei a fost asigurarea dezvoltarea pe termen lung atat a bursei de valori cat si a bursei de marfuri din Ungaria la care Bursa din Viena este de asemenea actionar semnificativ. Tranzactia a venit la mai putin de trei saptamani dupa ce Ungaria a aderat Uniunea Europeana.
Reprezentanti Bursei de la Bucuresti spun ca piata romaneasca mai are suficient potential de dezvoltare si spera ca va putea face fata concurentei pietelor occidentale. "Spre deosebire de celelalte piete din Europa Centrala si de Est, poate cu exceptia Poloniei, piata romaneasca are inca un potential mare de crestere prin prisma faptului ca procesul de privatizare nu s-a incheiat inca. Bursa se afla in plin proces de crearea de instrumente financiare, pe masura ce piata va fi mai lichida," spune Stere Farmache, directorul general al Bursei de Valori Bucuresti.
Piata romaneasca are de cateva saptamani un regulament de tranzactionare a drepturilor de preemtiune, iar intrarea titlurilor de stat la tranzactionare pe piata de capital este programata pentru finalul acestui an.
Reprezentanti Bursei de la Bucuresti cred unul din principalii factori de care depinde viitorul Bursei de la Bucuresti este unificarea celor doua piete reglementata, BVB si RASDAQ. "Situatia in care ne aflam nu ne scuteste de concurenta acerba a burselor din vest. Daca ne uitam la marimea tarii cred ca avem sanse sa ne plasam pe harta pietelor de capital din Europa, dar asta cu conditia ca planurile de consolidare a celor doua piete romanesti sa se indeplineasca bine si la termen," spune Farmache.
Un proces de delistare a unora din marile companii, similar cu cel de pe piata romaneasca, a avut loc pe majoritatea pietelor est-europene. Reprezentantii acestora cred insa in continuare in potentialul de dezvoltare pe termen lung.
"Credem ca piata noastra va continua sa ofere un potential ridicat atat pentru investitori cat si pentru companii. Chiar daca unele companii, detinute de companii internationale au fost retrase de pe piata pentru ca actionarul majoritar avea acces la finantare pe piata proprie de capital, iar alte companii au plecat de pe piata si s-au mutat pe piete mai meri," spune Monika Zabadalova, directorul departamentului de marketing si relatii internationale din cadrul Bursei din Bratislava.
Ea a dat exemplul companiei Slovakoferma, care a fost delistata de pe piata slovaca de capital si a fuzionat ulterior cu producatorul ceh de medicamente Leciva. Compania rezultata, Zentiva a decis sa revina pe piata de capital, dar pe cea din Cehia pentru a atrage finantare. Fondul de investitii Warburg Pincus a fuzionat cele doua companii in ideea ca erau prea mici pentru a "supravietui" singure pe piata Uniunii Europene. Oferta de listare a Zentiva a fost prima incheiata cu succes de la Bursa din Praga. Numarul ofertelor publice initiale este un indicator al atractivitatii unei burse din punctul de vedre al companiilor, aratand cat de mult isi indeplineste piata principalul sau rol, cel de finantare a afacerilor.
Bursa de la Bratislava are o capitalizare totala de 10 miliarde de dolari, dubla fata de la Bucuresti, dar aproximativ 80% din totalul capitalizarii este reprezentat de instrumentele cu venit fix (obligatiuni), in special cele emise de statul slovac, iar valoarea companiilor listate se ridica la doar doua miliarde de dolari, Mai mult, tranzactiile cu instrumente cu venit fix reprezinta aproximativ 95% din valoarea medie zilnica a tranzactiilor.
"Bursa din Bratislava ofera in continuare companiilor mici oportunitatea de a atrage finantare. Este greu de crezut ca o companie mica cum ar putea sa aiba acces pe o piata mare cum ar fi cea de la Londra sau de la Frankfurkt," spune Zabadalova. Ea a mai adaugat totusi ca in ultimii trei ani, la Bursa de la Bratislava nu s-a inregistrat nici macar o oferta publica initiala. In cazul Bursei de la Bucuresti ultimii doi ani au adus o singura oferta initiala si aceea nesemnificativa.
Lipsa ofertelor publice initiale nu este o caracteristica a tuturor pietelor din regiune. Bursa de la Varsovia a inregistrat anul trecut un reviriment spectaculos al ofertelor publice initiale (IPO), cele prin care o societate atrage finantare de pe piata de capital si isi listeaza actiunile. In Polonia s-au inregistrat anul trecut 17 astfel de oferte, fata de una singura cu un an inainte. Cresterea presului actiunilor cotate a avut cea mai mare influenta asupra cresterii numarului de companii care s-au finantat de pe piata de capital. "O explicatie certa pentru cresterea numarului de oferte publice initiale este greu de gasit. Parerea mea este ca 70% s-a datorat cresterii pretului actiunilor din ultimi ani, iar 30% s-a datorat programului de promovare pe care l-am initiat in randul companiilor," spune vicepresedintele Bursei din Varsovia.
In afara de promovarea avantajelor listarii in randul companiilor, o alta idee cu care a venit in ultimele luni Bursa din Varsovia este crearea unei piete "non-public". Pe aceasta ar urma sa fie tranzactionate actiunile unor companii care nu sunt detinute public. Proiectul nu a fost inca pus in aplicare, dar reprezentantii pietei spun ca doresc ca aceasta piata sa reprezinte primul pas pentru companiile care nu vor inca sa se listeze pe piata oficiala.
Pe piata "non-public" de la Varsovia ar urma sa aiba acces doar investitorii calificati cum ar fi fondurile de investitii, iar companiile ale caror actiuni ar urma sa fie tranzactionate aici nu va trebui sa respecte regulile de transparenta care sunt impuse companiilor detinute public. Mai mult piata de care bursa poloneza nu ar urma sa fie supravegheata de autoritatea pietei de capital. Pe piata bursiera din Polonia se tranzactioneaza in prezent actiuni, obligatiuni, si instrumente financiare derivare (futures si options).
"Potentialul de crestere economica confera dinamica si bursei de valori. Introducerea de noi instrumente va face ca piata noastra de capital sa ramana un loc atractiv," spune Panteley Karassimeonov, director de relatii externe al bursei de valori din Sofia. "Consideram ca este inca loc pentru o piata locala de capital," a conchis el.
vlad.nicolaescu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
