♦ Rapoartele de sustenabilitate devin obligatorii pentru tot mai multe companii româneşti în următorii doi ani ♦ Economia circulară are nevoie de un lanţ al reciclării funcţional ♦ Alegerea unor furnizori locali reduce impactul negativ asupra mediului.
Implementarea standardelor ESG şi tranziţia către o economie mai sustenabilă se pot transforma în avantaje competitive pentru România şi pentru companiile din economia locală, în contextul în care generează oportunităţi pentru furnizorii locali, într-o manieră comparabilă cu avantajul competitiv pe care i l-a oferit economiei româneşti internetul de mare viteză, după cum au concluzionat managerii şi antreprenorii prezenţi miercuri la evenimentul ZF ESG Summit 2024.
„Cred că putem ajunge ca ESG în România să fie cam ce a fost viteza la internet pentru România în Europa. Cred că şi pe sustenabilitate avem posibilitatea să fim în top în anii următori, depinde doar de noi să fim echilibraţi. (...) Cu puţin echilibru, putem folosi sustenablitatea ca pe un avantaj competitiv pentru România în toate domeniile, nu mă refer doar la producţia alimentară“, a explicat Mario Creţu, director corporate şi mediu la Carrefour România.
Tranziţia către sustenabilitate şi integrarea criteriilor ESG în activitatea economică împing companiile care activează în piaţa locală să se uite spre furnizori locali. Carrefour România are astăzi peste 4.000 de furnizori locali şi lucrează cu 30 de cooperative, comparativ cu doar o cooperativă în urmă cu şase ani.
Alegerea unor furnizori locali poate avea impact în toţi pilonii care formează criteriile ESG (mediu, social, guvernanţă), dar influenţează în cea mai mare parte impactul asupra mediului şi impactul social. Dacă retailerii declară că încearcă să crească numărul furnizorilor locali cu care lucrează, tendinţa de a lucra parteneri din România arată diferit de la industrie la industrie.
„Ne uităm la a aduce tot mai multe produse făcute în România, ne uităm la parteneri locali. Undeva la 20% din soluţiile noastre de mobilier vin de la elemente custom made făcute local. Restul vine din Franţa, Germania şi încercăm să venim mai aproape şi să găsim parteneri care sunt în Serbia, Turcia, dar nu este suficient. Ne-ar plăcea să găsim partenerii potriviţi în România“, a declarat Christophe Weller, acţionar fondator şi CEO al COS.
Un furnizor de soluţii de amenajări interioare pentru piaţa de birouri cum este COS lucrează astăzi în principal cu parteneri care produc mobilier şi mochetă în afara României şi care au în ofertă şi produse cu o amprentă de carbon mai redusă, dar pentru a elimina emisiile rezultate din transportul transfrontalier ar fi nevoie de producţie locală.
„Ne-ar plăcea să avem mai mulţi parteneri locali, mai multe produse din România. Este o oportunitate pentru România să se dezvolte mai departe în sectorul industrial. (...) Aş vrea să-mi încurajez partenerii, precum Steelcase sau Interface, să producă în România“.
Totuşi, multe companii locale nu reuşesc încă să apeleze la materii prime sau furnizori din România, mai ales când vine vorba despre reciclare şi economie circulară. Producătorul de materiale de construcţii TeraPlast operează cea mai mare facilitate de reciclare pentru deşeu PVC din Europa, dar este nevoită să importe deşeu PVC rigid din vestul Europei.
„Cantitatea de PVC rigid care ajunge la reciclare este încă foarte mică şi nu pentru că avem legislaţie, ci pentru că undeva nu se închide cercul, undeva există lacune. Ai nevoie de un cerc complet, ai nevoie de legislaţie, ai nevoie de un sistem de control pentru implementarea legislaţiei, ai nevoie de colectori în cazul deşeurilor, ai nevoie ca de la colectorii respectivi să ajungă la reciclatori, reciclatori să recicleze şi să aibă cui să dea mai departe“, a declarat Alexandra Şica, IR & Sustainabilty Manager la TeraPlast. Unul dintre cele mai importante subiecte dezbătute în cadrul ZF ESG Summit 2024 a fost obligaţia realizării unor rapoarte non-financiare, rapoarte de sustenabilitate, care a intrat în vigoare din ianuarie 2024 şi se va aplica treptat în următorii ani unui număr tot mai mare de companii active în economia românească.
Primul val de obligativitate se referă la companiile publice care au în medie peste 500 de angajaţi, iar aceste companii trebuie să depună primul raport nonfinanciar în 2025, aferent anului 2024. Conform directivei europene, al doilea val ar trebui să cuprindă societăţi cu peste 250 de angajaţi, dar România a transpus această directivă într-un mod mai dur.
Concret, la finalul lunii ianuarie 2024, prin Ordin al ministrului de finanţe (OMF 85/2024), a fost transpusă în legislaţia naţională Directiva privind Raportarea Corporativă de Sustenabilitate (CSRD), o directivă a Parlamentului European care reglementează noile cerinţe de raportare privind sustenabilitatea.
Ordinul stabileşte că în valul doi, adică firme care raportează în 2026 aferent anului 2025, se înscriu companii care îndeplinesc două din următoarele trei criterii: 50 de angajaţi, active totale de aproximativ 3,95 mil. euro şi o cifră de afaceri net de peste 7,89 mil. euro.
„Pregătirea pentru valul doi nu este încă unde trebuie să fie. (...) La nivel european valul doi începe de la 250 de angajaţi, dar România a început de la 50 de angajaţi, deci vorbim de un număr mult mai mare de companii care trebuie să raporteze la nivel de România versus restul ţărilor europene“, a explicat Monica Movileanu, ESG platform leader şi lider al departamentului de consultanţă contabilă şi pieţe de capital (CMAAS), PwC Audit.
Evenimentul ZF ESG Summit 2024 a fost realizat în parteneriat cu ING Bank România, Philip Morris România, Genesis Property, Vodafone România, Sphera Franchise Group, Genetrix, One United Properties, PwC România, ALPLA, TTS, Siemens, TeraPlast, COS, Electrica Furnizare, Sigad, Carrefour România şi BPT Traduceri.
Sorin Banciu, secretar de stat, Ministerul Mediului
► Ministerul Mediului are la dispoziţie 4 miliarde de euro din PNRR pentru sustenabilitate, cu condiţia ca aproape 40% din finanţare să asigure tranziţia verde şi 20% tranziţia digitală.
► Astăzi, niciun proiect viabil nu poate să existe fără să conţină şi componenta de mediu, de atenuare a schimbărilor climatice. Tot ce înseamnă finanţare publică, dar şi bancară, include această componentă verde.
► Avem un program de finanţare de 450 mil. euro prin PNRR, pentru împădurire. Marea provocare constă în accesibilitatea terenurilor.
► Proprietarii de terenuri trebuie să fie deschişi să trasforme un teren agricol într-o pădure.
► Ca să stimulăm, am venit cu o primă de sechestrare a carbonului de 456 de euro pe hectar.
Alexandra Maier, manager de sustenabilitate, ING Bank România
► Dacă ne uităm la finanţările sustenabile şi la finanţările verzi, lucrurile au evoluat. Pentru companiile mari există un istoric şi există finanţări foarte solide.
► În 2023, finanţările s-au dublat, am ajuns la peste 1 mld. de euro volume mobilizate, care au inclus printre altele şi o finanţarea acordată pentru sistemul de garanţie-returnare ReturRO.
► Pentru companiile medii şi mici lucrurile evoluează într-un ritm mai puţin accelerat. În 2023, au fost peste 30 mil. euro finanţări acordate de ING în România pentru astfel de companii, majoritatea pentru proiecte de eficienţă energetică.
Roxana Pintea, head of public affairs, ESG and communications, Vodafone România
► ESG-ul a fost o parte din noi de la început. Noi ne-am transformat dintr-o companie de telecomunicaţii, în care ofeream voce şi date, într-un canal în care oferim produse IoT, de business, care încurajează clienţii să adopte soluţii de digitalizare care să reducă amprenta de carbon.
► Această evoluţie de la servicii date-voce la servicii digitale s-a reflectat şi în ESG.
► Pentru persoanele fizice vedem o creştere.
► Noile reglementări europene vin să demonstreze faptul că sustenabilitatea este un pilon de bază pentru orice afaceri.
► Am început să ne pregătim pentru noile reglementări şi nu este uşor deloc.
Mario Creţu, director corporate şi mediu, Carrefour România
► Discutăm cu toţii despre conceptul de sustenabilitate, despre ESG, dar cred că România este mult mai avansată în acest domeniu şi cred că noi toţi, mediul privat, deja aplicăm în practică conceptul de sustenabilitate.
► Noi încurajăm consumul pentru că este în mijlocul businessului nostru, dar vrem să fie un consum sustenabil.
► Clientul se uită dacă un furnizor de-al nostru respectă standardele ESG, deci cred că ar trebui să oferim mai multă încredere clientului.
► Consumatorul decide în cazul nostru dacă aplicăm sau nu aceste criterii de sustenabilitate în decizia lui de cumpărare.
Monica Movileanu, ESG platform leader şi lider al departamentului de consultanţă contabilă şi pieţe de capital (CMAAS), PwC Audit
► Doar 17% din companii integrează schimbările climatice în strategia lor de sustenabilitate.
► Directivele vin foarte repede peste noi, deja pentru companiile listate cu peste 500 de angajaţi anul 2024 este un an important de raportare, dar valul doi vine peste companiile cu peste 50 de angajaţi, ceea ce înseamnă că majoritatea companiilor care deja raportează pe situaţiile financiare vor raporta şi pe nonfinanciar. Pregătirea pentru valul doi nu este încă acolo.
► Trebuie să investim bani, o strategie nu poate veni fără resurse financiare.
► Nu poate face un singur om dintr-o companie planul de sustenabilitate, ci o echipă multidisciplinară
Cosmin Păunescu, certified ESG analyst, head of prudential supervision, ASF
► Pot să spun cu certitudine că în România până acum un an-un an şi jumătate erai privit cu uşor amuzament când vorbeai de investiţii ESG, pentru că pentru români piaţa de capital înseamnă profit. Dar ESG poate însemna profit pe termen lung.
► La nivel internaţional investiţiile sustenabile sunt undeva la 40% din activele administrate de investitori instituţionali, nu sunt deloc de neglijat.
► Noi ne aflăm la început pe fonduri articolul 8 SFDR, sunt cele light green, care promovează investiţiile sociale şi de mediu fără a avea ca obiectiv în sine investiţiile sustenabile.
► Avem în România şapte fonduri de investiţii autorizate, cotă de piaţă 3%, active totale 600 de milioane de lei, 13.000 de investitori, dar avem un ritm de creştere de 15% în acest an.
Christophe Weller, acţionar fondator şi CEO, COS
► Vedem sustenabilitatea ca pe un avantaj competitiv pentru noi.
► Lucrăm pentru a ne conforma şi pentru a avea primul nostru raport în 2026 pentru anul 2025, dar sperăm să o facem dinainte, în 2025 pentru 2024.
► Produsele mai sustenabile vin cu un preţ mai mare, dar clienţii vor să le cumpere, pentru că aspectul de sustenablitate devine foarte important.
► Undeva la 20% din soluţiile noastre de mobilier vin de la elemente custom made făcute local. Restul vine din Franţa, Germania şi încercăm să venim mai aproape şi să găsim parteneri care sunt în Serbia, Turcia, dar nu este suficient.
► Prin 2015-2016 am început să revedem sustenabilitatea ca subiect pe masa companiilor.
Alexandra Şica, IR & sustainabilty manager, TeraPlast
► Noi la TeraPlast Recycling importăm o foarte mare pondere din deşeul PVC rigid pe care îl reciclăm. Îl aducem din vestul Europei mai ales, pentru că în România nu avem cantităţile necesare.
► Economia circulară nu înseamnă doar că predăm la reciclare şi colectăm selectiv şi atât, înseamnă şi să găsim un loc pentru materialele respective, înseamnă să găsim noi modalităţi de a folosi materialul reciclat.
► Ar trebui să tratăm investiţiile ESG prin integrarea lor în businessul nostru şi nu să le privim ca pe un proiect pe care trebuie să îl facem pentru că vin agenţiile de rating sau vin investitorii şi se uită în raportul de sustenabilitate.
► Un produs reciclat nu înseamnă mai ieftin, poate însemna în unele cazuri chiar mai scump decât produsul făcut din materie primă virgină.
Hagspiel Karl, corporate strategy, sustainability & circular economy, ALPLA
► Ce este ESG? S-ul arată cum ne tratăm oamenii, E-ul arată cum avem grijă de planetă, iar G-ul este un cod de conduită pentru afacerea noastră, guvernarea.
► Pentru a începe cu aspectul social, suntem cu adevărat convinşi că loialitatea angajaţilor faţă de o companie depinde de felul în care se simt.
► Un alt aspect important în care investim este cel de E, de mediu, de cum tratăm planeta, cum avem grijă de planetă.
► Cred că toate investiţiile din ultimii cinci ani s-au concentrat pe ESG.
► Suntem cu adevărat dornici să economisim cât mai multă energie. Energia este una dintre cele mai mari costuri ale noastre.
Costică Mişaca, ESG director, Sphera Franchise Group
► Dacă discutăm specific despre ESG şi ce înseamnă din punctul de vedere al grupului din care fac parte, sunt două elemente: primul este strategia grupului, iar al doilea este ce este important din punctul de vedere al reglementărilor în vigoare şi cum ne aliniem noi la toate aceste reglementări.
► Dacă vorbim despre ESG, vorbim despre investiţii. Toată lumea trebuie să facă investiţii, unele care nu se pot recupera într-un timp foarte scurt.
► Companiile mici şi mijlocii trebuie să fie competitive, să facă business şi peste 5-10 ani, când lucrurile vor fi mult mai clare în toată Europa.
Mihai Toader-Pasti, consultant sustenabilitate, One United Properties
► Este simplu să-ţi doreşti ca toate clădirile să fie zero carbon, să fie zero poluare de toate felurile, să fie spaţii verzi peste tot, dar cineva trebuie să plătească pentru chestia asta.
► Nimic nu-i gratuit, fie că plăteşte statul, fie că plăteşte o firmă, fie că plătesc angajaţii, cineva plăteşte.
► Oraşele sunt motorul de dezvoltare al României şi, în cascadă, o abordare mai integrată şi mai responsabilă la nivel de oraşe se transformă implicit într-o transformare la nivelul întregii ţări.
► ESG ne ajută în primul rând să avem o abordare mai integrată şi o viziune mai de ansamblu între sisteme.
Mihai Dragoi, business manager, Siemens
► Implementăm soluţiile AI pentru a veni în ajutorul pacientului, pentru a primi un diagnostic corect şi concins de prima dată, şi pentru a veni în ajutorul personalului medical.
► Există un apetit sporit pentru noile tehnologii atât din partea sectorului privat cât şi din partea celui public. Inclusiv contextul geopolitic este unul favorabil.
► O componentă activă în partea de cercetare şi dezvoltare din businessul Siemens este produsă în România, la Braşov. Avem o echipă dedicată, care testează şi îmbunătăţeşte calitatea altgoritmilor de AI.
► Vorbim pentru prima oară de PNRR, care include un program operaţional de sănătate, cu un pilon axat pe digitalizare.
Magdalena Caramilea, manager de sustenabilitate, Autonom
► Suntem la momentul potrivit cu ESG, se vede o schimbare, suntem într-un proces de schimbare.
► Dacă în 2004 nici măcar nu aveam o definiţie a conceptului, acum definiţia este în continuă transformare, înseamnă din ce în ce mai mult o zonă de business structurată.
► Cred că succesul, armonia, echilibrul, vin din conceptul de sustenabilitate pentru că vorbim de consum sustenabil de resurse, de schimbare de comportament, dar şi de capacitatea noastră ca oameni, companii, de a exista în viitor.
► Sunt din ce în ce mai multe instituţii financiare care oferă resurse de finanţare sustenabilă
Remus Dănilă, head of business development, BVB
► Vedem că ne îndreptăm acum spre un mediu mult mai reglementat, spre o uniformizare a modelelor de evaluare ESG.
► Cred că dacă ne uităm la investitorii cu strategii ESG în ultimii 10 ani, vedem că au fost foarte mari suişuri şi coborâşuri. Acum vorbim despre o reaşezare.
► Suntem optimişti, vedem o creştere spectaculoasă a progresului ESG în companiile listate.
► Acest progres ne dă speranţe, ne arată că mediul de afaceri din România este matur, este foarte deschis să înveţe, să crească, să se dezvolte.
► Mulţi dintre aceşti investitori sunt atraşi de ideea de energie verde şi sustenabilitate, piaţa recompensează aceste companii.
Nicolae Trofin, chief sales officer & business partnerships, Flip.ro
►Inovaţia este o componentă importantă în businessul pe care îl avem în cele patru ţări.
► Din 2019 şi până astăzi am salvat peste 350.000 de telefoane.
► Am constatat, dintr-un studiu pe care l-am făcut cu câteva sute de companii, că în proporţie de 50%-60% telefoanele angajaţilor rămân într-un sertar. Asta înseamnă generare de deşeuri.
► Faptul că cineva îşi vinde telefonul prin intermediul Flip.ro, înseamnă că va contribui cu o amprentă de carbon cu 63% mai mică a unui telefon.
► Sunt peste 10.000 de companii care s-au alăturat demersului Flip.ro şi au vândut flotele de telefoane către noi.
Gabriel Ţecheră, director guvernanţă corporativă şi IR, Transport Trade Services TTS
► De peste 10 ani monitorizăm două aspecte cheie în business: mediul şi angajaţii, cu accent pe sănătate şi securitate în muncă.
► Nu cred că inovarea este pedala pe care trebuie să apăsăm. Inovarea vine singură. Ceea ce am uitat cu toţii de când UE a reglementat zona aceasta, este că există o piaţă, care era şi este perfect echipată ca să regleze natural inclusiv zona de ESG.
► Toţi vrem să facem lucrurile cum trebuie.
► Ce am putea să facem ca să coborâm şi mai mult amprenta de carbon? Pot fi luate în calcul trei variante electricul, hidrogenul şi nuclearul.
Alexandru Grancea, general manager, Omnia Plast
► Avem în proiect o nouă construcţie, o fabrică pe care am gândit-o verde de la început. Nu va avea racord la gaz. Este o unitate de producţie de 15.000 mp care va fi încălzită şi răcită doar cu pompe de căldură.
► Adoptăm soluţii care merg mână în mână cu competitivitatea, chiar dacă acestea impun un cost de finanţare destul de mare, însă rezultatele nu vor întârzia să apară.
► Am aplicat la programe de finanţare şi încercăm să găsim în piaţă orice surse pentru a ne finanţa proiecte cât mai verzi.
► Omnia Plast este prezentă din 1993 în România. Ne ocupăm în principal cu injecţia de mase plastice, asamblare, sudură.
Emanuel Toma, fondator, Atlas Sport
► România se poziţionează pe ultimele locuri din Europa raportat la infrastructura sportivă.
► Am construit peste 1.000 de proiecte în toată ţara.
► Sustenabilitatea înseamnă să alegem materiale reciclabile, dar pentru noi înseamnă să alegem materiale sustenabile care să ţină 10 ani nu 3 ani. Încercăm să promovăm produse care ţin mai mult.
► Ocazional avem cereri din partea marilor companii pentru proiectele pe care le dezvoltăm, dar numărul este foarte mic.
► Există companii care construiesc pentru comunitate, altele care construiesc pentru angajaţi, dar sunt cazuri foarte izolate.
Dragoş Militaru, CEO, Kandia
► Definiţia noastră pentru ESG este destul de simplă: e vorba de nişte practici sustenabile de a-ţi derula afacerea astfel încât să impactezi cât mai puţin mediul, deloc dacă se poate, şi să ai un impact pozitiv pentru toată comunitatea şi societatea în care îţi desfăşori activitatea.
► Cea mai mare provocare pentru noi este cantitatea de ambalaj pe care o pui pe piaţă în mod inerent. Doar prăjitura Măgura a vândut anul trecut 64 de milioane de bucăţi. Din perspectiva mea orice investiţie în măsuri de tip ESG este o investiţie în cifra ta de afaceri care va creşte.
► Grija faţă de mediu te face să fii mai productiv. Sunt investiţii care aduc profit şi randament.
Marcela Stancu, community director, Genesis Property
► Sustenabilitatea este o responsabilitate morală a companiilor şi evident că a devenit şi o responsabilitate legală.
► Pentru noi a fost poate puţin mai simplu să adoptăm obiectivele de ESG care duc la crearea unor oraşe mai verzi pentru că suntem o companie de familie.
► Am fost prima companie din România care a devenit parte a comunităţii UN Global Compact.
► Avem panouri fotovoltaice pe toate acoperişurile clădirilor din parcul de business.
► Intrăm cu proiectul YUNITY Park în a treia fază de dezvoltare. Vom avea, în cadrul parcului, o grădiniţă, mai multe magazine, un food hall, un spaţiu de co-working. Punem aceste spaţii la dispoziţia comunităţii pentru a îmbunătăţi starea de bine a oamenilor.
