Rata de crestere a pietei farmaceutice pare ca i-a prins pe picior gresit pe multi producatori, care nu au reusit sa tina pasul cu cererea in crestere de medicamente.
In aceste conditii, golul creat pe piata a fost umplut de importatori, care, cu sustinerea financiara a companiilor-mama si cu parghiile moderne ale marketingului, au reusit sa "muste" din cotele de piata ale unor producatori autohtoni.
Daca sursa consumului de medicamente a fost productia interna in proportie de 70% din totalul cantitativ al pietei, din punct de vedere valoric lucrurile stau exact invers-30% din vanzari au fost ale producatorilor locali iar restul a provenit din importuri.
Raportat la anul trecut, statisticile nu arata schimbari semnificative, ceea ce inseamna ca expansiunea pietei s-a resimtit mult mai bine in conturile companiilor straine si ale importatorilor decat ale producatorilor autohtoni.
La o piata ce totalizeaza vanzari de aproximativ 870 milioane de euro anul trecut, importurile inseamna aproximativ 630 de milioane de euro, o crestere de peste 30% fata de anul trecut, in conditiile in care piata, in ansamblul ei, s-a majorat cu aproximativ 20%.
In 2003, importurile de medicamente s-au situat in jurul valorii de 478 milioane euro, comparativ cu 91 milioane euro in 1996.
Valoarea vanzarilor din productia autohtona a stagnat in toata aceasta perioada in jurul nivelului de 150 milioane euro.
"Procentul mare pe care importurile de medicamente il au in piata farmaceutica romaneasca se explica prin faptul ca importatorii dispun de resurse financiare pentru promovare mult mai mari comparativ cu producatorii locali. In plus, in ultimii ani, companiile farmaceutice romanesti si-au directionat in mare masura fondurile catre retehnologizare si implementarea standardelor GMP (Good Manufacturing Practice), promovarea fiind in plan secundar", este de parere Mirel Nicola, director de dezvoltare strategica la Sicomed, unul din principalii jucatori de pe piata medicamentelor.
Situatia nu se regaseste exclusiv in Romania, majoritatea tarilor din Europa Centrala si de Est, chiar si din Europa Vestica, confruntandu-se cu un deficit comercial mare la medicamente.
"Revigorarea productiei locale nu se va realiza in urmatorii ani, trendul mentinandu-se undeva la 30-70% in favoarea importurilor", spune Dragos Dinu, directorul general al A & D Pharma, companie ce detine distribuitorul de medicamente Mediplus si lantul de farmacii Sensiblu.
"Importurile vizeaza in primul rand produse inovatoare, si este normal ca acestea sa penetreze mai usor piata. Pe de alta parte, bugetele mari de marketing si promovare de care dispun multinationalele isi spun cuvantul, fortele fiind disproportionate. Aceasta situatie se intalneste si in cazul genericelor straine, care nu sunt intotdeauna superioare calitativ, dar sunt superioare din punct de vedere al pretului", sustine Marius Chereches, directorul general al distribuitorului Pharmafarm.
Echilibrul balantei importurilor si exporturilor este modificat intr-o masura destul de importanta si de programele speciale de boli cronice dezvoltate de Ministerul Sanatatii, care vizeaza, in mare masura, produse din import.
"Structura importurilor in totalul pietei se va mentine, acestea determinand chiar cresterea pietei. Tendinta a fost specifica ultimilor 3-4 ani, iar pe masura ce piata se va dezvolta cu ritmul preconizat de compania noastra, importurile vor creste in aceeasi proportie", a spus Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iasi.
Singura posibilitate pentru producatorii romani ramane cooperarea sub licenta cu multinationalele din Vest pentru realizarea de produse valoroase. Acesta poate fi chiar un motor de crestere pentru industria de profil autohtona, dar proportia de aproximativ 30-70% in favoarea importurilor se va pastra, totusi, a mai afirmat directorul de la Antibiotice.
Marketingul modern a lipsit, pana de curand, din politica companiilor romanesti
Producatorii romani au aplicat relativ tarziu politicile de marketing moderne, prin '97-'98, fapt ce s-a resimtit in vanzari, mai spune Chereches. De aceeasi parere este si Dragos Chiorsac, director de dezvoltare al distribuitorului Montero: "Marketingul este un domeniu relativ nou pentru companiile romanesti, importat ca si structura de la multinationale, iar implementarea tuturor sistemelor de promovare va mai dura", spune acesta.
"De-a lungul anilor, industria romaneasca a trecut prin perioade cu dificultati serioase-restructurare, eficientizare, iar intrarea pe piata a companiilor straine le-a dat acestora un oarecare avans", in opinia lui Gabriel Cernica, directorul de marketing al producatorului de generice Labormed Pharma.
Produsele importate genereaza valori de vanzari mari la volume relativ mici, iar costurile logistice ridicate forteaza distribuitorii si retailerii sa isi concentreze atentia catre produsele straine.
"Produsele straine, inovatoare, se adreseaza circuitului farmaceutic deschis, in principal. Ultimele aparitii de pe piata, insa, mai ales pe segmentul antiinflamator si cardiovascular, se regasesc in circuitul spitalelor, care detine aproximativ 30% din totalul valoric al pietei", a declarat Ioan Nani, de la Antibiotice.
Medicamentele noi , un vis
Productia locala de medicamente este angrenata intr-un cerc vicios, fiind reprezentata aproape exclusiv de generice, produse in general nu foarte scumpe. Cum vanzarile generate de aceste generice nu sunt foarte mari (cifra de afaceri a celor mai mari companii romanesti cu traditie nu depaseste 50 de milioane de euro anual), nici departamentele de cercetare & dezvoltare nu pot fi sustinute financiar, deci nu pot impune pe piata molecule noi.
Dezvoltarea, inregistrarea si promovarea unei molecule noi pe piata, poate dura ani intregi, iar costurile operatiunii se ridica la peste 500 de milioane de euro. In unele cazuri, chiar, din diverse motive, produsele dezvoltate nici nu mai ajung pe piata. Drept urmare, este putin probabil pentru urmatorii ani ca o companie romaneasca sa poata suporta asemenea costuri, iar cresterea cotelor producatorilor autohtoni sa provina din lansarea unor produse patentate.
Chiar si dupa ce patentul produselor originale expira, ele devenind generice, procesul de dezvoltare si inregistrare a acestora in portofoliul producatorilor locali face ca introducerea lor pe piata sa fie intarziata.
Pe langa asta, preturile unor produse sunt inca reglementate de autoritati, ultima actualizare fiind facuta in aprilie 2003. Sistemul de impunere vizeaza acceptarea unor marje maxime in stabilirea preturilor de amanunt, cele de pe raftul farmaciei, ale medicamentelor eliberate cu prescriptie medicala. Restul, cele eliberate fara prescriptie, precum si parafarmaceuticele nu au stabilite anumite valori, pretul fiind stabilit de competitie.
"Exista un adevarat trend al autoritatilor de a face referinte de pret pentru produsele care se introduc pe piata, trend care se manifesta in Europa de Est, mai ales, si care a inceput sa se manifeste si pe piata farmaceutica din Romania. La introducerea pe piata a produselor noi, autoritatile de reglementare din domeniu iau in calcul la stabilirea marjelor maxime de pret si nivelurile preturilor de pe pietele vecine", spune Cernica de la Labormed Pharma.
Polonezii , cu un pas inainte
Modelul polonez este un exemplu foarte bun de protejare a producatorilor autohtoni. In urma interventiei autoritatilor in reglementarea preturilor in favoarea companiilor locale, trendul s-a modificat in sensul cresterii ponderii acestora din urma", a mai aratat Chereches.
Cu toate astea, exista anumite semnale ca trendul s-ar putea inversa: "Credem ca evolutia pietei de pana acum se va schimba in favoarea producatorilor locali din doua motive principale. Primul este gestionarea mai buna a bugetului de sanatate prin eficientizarea costurilor, iar al doilea este impunerea brandurilor de catre producatorii de generice, prin cresterea procentului alocat cheltuielilor de marketing", afirma Nicola de la Sicomed.
In urmatorii ani se va ajunge la un echilibru relativ pe piata, care va fi dat de calitatea in crestere a produselor romanesti, spune directorul de marketing al Labormed. Centrele de bioechivalenta dezvoltate de companiile romanesti contribuie la ridicarea standardelor productiei, este de parere Cernica.
"Atragerea investitiilor in calitate-GMP, TQM (Total Quality Management) sau standardele de calitate ISO-si a cheltuielilor de marketing ca si costuri in definirea preturilor medicamentelor cu prescriptie, ar fi un semn de normalitate pentru industria farmaceutica din Romania", sustine Nicola.
Lipsa puterii financiare se resimte si in exporturile relativ scazute pe care le realizeaza producatorii autohtoni-putin peste 5% din totalul productiei, efectuate de 5-6 companii romanesti. Pietele cu potential adevarat sunt cele din Uniunea Europeana sau din America de Nord, dar fiind piete strict reglementate, investitiile pe care trebuie sa le efectueze un producator autohton in obtinerea certificatelor de conformitate sau a aprobarilor FDA (Food & Drug Association din Statele Unite) fac aproape imposibil accesul pe aceste piete.
Cauzele dezechilibrului din piata tin si de deficientele structurale ale industriei romanesti de sanatate. Producatorii romanesti de top (Sicomed Bucuresti, Terapia Cluj) au fost privatizati tarziu, catre sfarsitul anilor '90, si nici macar pana acum integral (Antibiotice este inca la stat).
Ponderea importurilor in totalul pietei va depinde in mare masura de politicile guvernamentale din anii urmatori, dar si de capacitatea producatorilor de a investi in promovare si departamente de cercetare & dezvoltare.
Gradul de liberalizare pe care il va atinge piata in urmatorii ani va fi un factor decisiv pentru cresterea afacerilor producatorilor locali cat si pentru companiile multinationale. Sistemele de licitatii electronice si nationale pentru obtinerea contractelor de furnizare cu medicamente vor avea un cuvant greu de spus in perioada urmatoare de pe piata romaneasca.
Un alt pas in dezvoltarea producatorilor locali si, implicit, a pietei interne, va fi intrarea marilor giganti ai industriei farmaceutice in locul fondurilor de investitii in actionariatul principalelor companii romanesti, lucru ce se va intampla in cel mult 2-3 ani, estimeaza surse din piata.
Deficitul sistemului de plati ar putea afecta companiile farmaceutice
Nivelul fondurilor care a fost alocat cheltuielilor cu sanatatea in 2004 ar putea avea repercusiuni negative asupra sistemului de plati pentru anul in curs, fapt ce s-ar putea reflecta in rezultatele companiilor de pe piata farmaceutica.
Una din tendintele care se va manifesta la inceputul anului 2005 este agravarea deficitului din sistemul de sanatate, cu efecte negative asupra profitabilitatii companiilor de profil, tinand cont de resursele publice bugetate, sustin surse din cadrul industriei. In momentul de fata, in sistem exista restante la plata furnizorilor mai vechi de 1-2 ani.
De asemenea, se estimeaza ca nivelul de crestere al pietei farmaceutice, de peste 25% in 2004, nu se va putea mentine in 2005. Cu toate acestea, companiile apreciaza ca in 2005, piata ar putea depasi pragul psihologic de 1 miliard de euro.
In perioada octombrie 2003-septembrie 2004, piata a atins un volum valoric de aproape 770 de milioane de euro, la preturi de producator. Ultimul trimestru al anului este, traditional, cea mai buna perioada pentru industrie, iar vanzarile din perioada iernii vor propulsa valoarea pietei, cel mai probabil, peste nivelul de 800 de milioane de euro.
Din totalul pietei, aproximativ 70% a corespuns segmentului de retail, adica circa 600 de milioane de euro, in timp ce vanzarile catre spitale au depasit nivelul de 230 de milioane de euro.
Pe segmentul care se adreseaza direct consumatorilor, vanzarile s-au cifrat la aproximativ 170 milioane de euro in trimestrul al treilea al acestui an, din aceasta suma peste 130 de milioane de euro reprezentand medicamentele care necesita prescriptie medicala, iar 35 de milioane de euro produsele fara prescriptie. Vanzarile catre spitale s-au situat la 70,5 milioane de euro.
O tendinta care s-a manifestat cu precadere in 2004 a fost cresterea segmentului OTC-urilor (farmaceutice eliberate fara prescriptie medicala), precum si a produselor parafarmaceutice. Chiar daca acestea nu au fost incluse in estimarile valorice ale pietei, s-au resimtit in veniturile producatorilor si importatorilor. Pentru 2005 este de asteptat ca aceasta tendinta sa se pastreze sau chiar sa se accentueze.
Gradul de liberalizare al pietei ar putea creste in 2005, iar producatorul Antibiotice Iasi ar putea fi privatizat integral, operatiune ce se va resimti in intreaga industrie. In vederea patrunderii pe pietele din Uniunea Europeana, tot mai multe companiii isi concentreaza eforturile spre dezvoltarea de centre de bioechivalenta, cerinta necesara pentru introducerea pe piata a genericelor (medicamente fara patent).
Pentru 2005, piata farmaceutica romaneasca ar putea fi afectata de eventualele achizitii si preluari la nivel de corporatie, avand in vedere ca mai multe companii multinationale se confrunta cu probleme financiare.
Un numar de 12 mici producatori romani de medicamente isi vor pierde, anul viitor, autorizatiile de functionare, intrucat nu pot obtine certificarea GMP (Good Manufacturing Practice - reguli de buna practica de fabricatie), care a devenit obligatorie la sfarsitul anului trecut.
alexandru.cerchez@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
