Dupa douazeci de ani de la creare: valoare de piata -135 de miliarde de euro, numar de clienti - 155 de milioane
Cel mai mare operator de telefonie mobila din lume, Vodafone, si-a inceput activitatea in 1985, dupa ce a primit licenta de operare in 1982. Avea mai putin de 50 de angajati si in primul an a atras 19.000 de clienti. Astazi este in primele 400 de companii din lume, cu o valoare de piata de 134,4 miliarde de euro si cu peste 150 de milioane de utilizatori in toata lumea.
Si-a trecut in istorie primul SMS, primul contract de roaming si primul mesaj multimedia. A cheltuit sute de miliarde de euro pentru achizitii, iar acum a cumparat Connex de la canadienii de la TIW.
Telefonie mobila din 1985
Vodafone a primit licenta pentru construirea unui serviciu de telefonie mobila in 1982. De fapt, compania nu exista inca. Racal Radio Group, parte a grupului Racal, a avut un sef vizionar, Gerald Whent, care a decis in 1982 sa participe la licitatia pentru licentele de telefonie mobila oferite de guvernul britanic. Era o solutie de telefonie pe tehnologia analogica (TACS). Intreaga companie avea atunci sub 50 de angajati.
Numele de Vodafone a fost ales pentru a reflecta ideea de servicii de voce si transfer de date prin telefon. Primul serviciu comercial a fost lansat in 1985. Abia in 1991, compania s-a desprins de grupul Racal, devenind Vodafone Group PLC. Dupa fuziunea cu AirTouch in 1999 si-a schimbat denumirea in Vodafone AirTouch, dar pana la urma tot brandul Vodafone s-a dovedit mai puternic, iar revenirea la vechiul nume s-a facut in iulie 2000.
Cum a ajuns Vodafone gigantul de astazi? Simplu, crescand pas cu pas, adunand clienti, iar mai apoi rin achizitii de miliarde de dolari pentru care a devenit cunoscuta in toata lumea. La finalul primului an de activitate, la 1 ianuarie 1986, compania avea 19.000 de clienti. Inca din 1986 Vodafone lansa serviciul de stiri pe telefonul mobil, cu informatii din Financial Times.
In septembrie 1991, dezlipirea Vodafone de Racal era cea mai mare afacere de acest gen din economia britanica. Vodafone se lista la NYSE si la bursa din Londra. Tot in acel an, Vodafone si Telecom Finland inaugurau primul acord de roaming din istoria comunicatiilor mobile.
Un an mai tarziu, Vodafone incepea sa investeasca in tehnologia digitala, respectiv GSM. In 1993, operatorul intra pe segmentul retail, trecand de la clientii de business, la afacerile de masa. Ataca de asemenea pietele din Germania, Grecia, Australia si Africa de Sud.
In 1994, Vodafone lansa SMS-ul, dar si un serviciu de fax. Un an mai tarziu, compania marca 500 de puncte retail in Marea Britanie. Urma desantul pe piete precum Hong Kong, pe atunci sub administratia britanica, Franta si Olanda. In 1996, Vodafone marca alta premiera: primul serviciu pre-paid din lume.
Ianuarie 1997 este un moment de cotitura pentru gigantul comunicatiilor mobile. Cristopher Gent urca in fotoliul de director executiv si incepea perioada de crestere spectaculoasa prin achizitii. Vodafone semna contractul de roaming cu numarul 100.
Operatorul lansa la scurt timp conceptul "platesti cat vorbesti", un abonament fara costuri initiale, fara verificari suplimentare sau contract fix.
Primele achizitii sunt in Egipt si Noua Zeelanda, insa lovitura vine un an mai tarziu. Vodafone cumpara AirTouch, pentru 60 de miliarde de dolari, una din loviturile de maestru ale lui Gent. Noua companie formata valora 120 de miliarde de dolari si era una din cele mai mari din lume (in topul primelor 25 de companii la nivel mondial).
La finalul lui 1999, Vodafone avea 31 de milioane de clienti, in 24 de tari.
In 2000, Vodafone a cumparat Mannesmann AG, o tranzactie de 125 de miliarde de euro, care nici acum nu a scapat definitiv de acuzatiile reciproce de coruptie si jocuri murdare. Vodafone a facut atunci o oferta de preluare ostila a companiei germane, la 240 de euro pe actiune, iar oficialii Mannesmann spuneau ca valoarea lor reala era de 350 de euro. Investigatiile si procesele nu s-au incheiat nici acum.
Pe atunci, Vodafone detinea si Orange, care fusese parte a grupului Mannesmann. Orange a fost vanduta in acelasi an catre France Telecom.
Tot in 2000, pe piata americana AirTouch si Bell Atlantic formau Verizon Wireless, liderul pietei americane de profil pana anul trecut. In aprilie 2000, Vodafone lansa primul serviciu GPRS (General Packet Radio Service), pentru conectarea mai rapida la Internet.
Anul urmator, operatorul britanic cumpara Eircell din Irlanda, pentru mai bine de 8 miliarde de euro, cea mai mare tranzactie din istoria acestei tari.
De asemenea, compania cumpara o parte din Swisscom, China Mobile si pachetul British Telecommunication (BT) de la Airtel Movil. Incepe sa se orienteze spre divertismentul digital ca o solutie pentru cresterea incasarilor.
In 2001, in decembrie, compania demonstreaza prima convorbire mobila pe tehnologie de generatia a treia (3G). Pentru licenta necesara spectrului de frecventa utilizat de aceasta tehnologie s-a platit peste un miliard de euro.
Anul urmator se lanseara mesajul multimedia (MMS), iar apoi urmeaza un acord paneuropean pentru roaming pentru serviciul de Internet (GPRS). Vodafone cumpara grupul francez Cegetel de la BT si SBC Communications, pentru 6,3 miliarde de euro.
Pe 18 decembrie 2002, Arun Sarin devenea director executiv, iar Christopher Gent trecea cu arme si bagaje la KlaxoSmithKline.
Christopher Gent, primul angajat Vodafone, a cheltuit 250 mld. euro
Christopher Gent a fost primul angajat full-time al Vodafone si i-au trebuit mai bine de 12 ani pentru a ajunge in fotoliul de director executiv. In 1997, el a preluat fraiele companiei si a transformat operatorul de telefonie mobila in cea mai mare companie de profil din lume. Ghinionul lui Gent s-a numit recesiunea telecom de dupa crahul Internetului, cand valoarea companiei si implicit a operatorilor cumparati pe bani grei a scazut semnificativ. Totusi, el a ramas unul din cei mai respectati oameni din telecom, spre deosebire de alti lideri ai gigantilor telecom, cazuti din posturile inalte in acea vreme. El a devenit apoi presedinte al KlaxoSmithKline.
Gent a orchestrat succesul Vodafone pe mai multe directii - intai ieftinirea costurilor pentru a atrage mai multi clienti si in al doilea rand marile achizitii, in SUA si in Germania. In total, in cinci ani a cheltuit peste 250 de miliarde de euro. Iar in perioada cand a fost obligat sa predea conducerea companiei, valoarea de piata a Vodafone abia daca mai ajungea la 100 de miliarde de euro.
Cand Gent prelua conducerea, Vodafone avea activitati in trei state in afara Marii Britanii. Cand a plecat, ajunsese in 16. La fel, afacerile se cifrau la 2,8 miliarde de dolari. Peste cinci ani aveau sa fie de 47 de miliarde $. "Nu sunt un rechin", spunea Gent in momentul in care anunta oferta de preluare ostila a Mannesmann. Pentru gigantul german Vodafone a platit circa 125 de miliarde de euro, iar afacerea ramane controversata. In SUA, pentru AirTouch, Vodafone a platit 60 de miliarde $.
In 2002, el a predat conducerea lui Arun Sarin, venit la AirTouch, care este acum, implicit, noul sef al Connex.
Arun Sarin, un inginer indian catapultat la varful industriei telecom
In prezent, la conducerea Vodafone se afla din 2002 Arun Sarin. De nationalitate indian, Sarin a terminat in 1975 Institutul pentru tehnologie cu diploma de inginer. In 1978 a obtinut un master, iar apoi un MBA la Universitatea din California.
A inceput prin a fi consultant in management, apoi a ajuns, pe vremea cand Vodafone abia se infiinta ca firma, sa lucreze la compania de comunicatii Pacific Telesis Group din San Francisco. Aici a participat la procesul de achizitionare a primelor licente de telefonie mobila in Statele Unite, apoi in Germania si in Marea Britanie. Ulterior a fost numit, succesiv, director financiar si director executiv la Pacific Bell inainte de a ajunge director general la Bay Area Telephone Company, o divizie a aceluiasi operator de comunicatii, care avea pe atunci 12.000 de angajati.
Din Pacific Telesis s-au desprins in anii '90 operatiunile de telefonie mobila si paging pentru a forma o companie separata: AirTouch Communications. Arun era vicepresedinte la noua firma si raspundea de strategia si dezvoltarea corporatiei. Printre realizari: fuziunea cu divizia de comunicatii wireless a companiei US West.
A devenit director executiv si pre-sedinte la AirTouch International apoi, in 1997, preia aceeasi functie pentru intregul grup si este respon-sabil pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii firmei in 14 tari. Pana la acest moment, cariera lui Sarin se incadreaza extrem de bine in standardele citite prin cartile de management. Urcus constant si aproape plictisitor.
La sfarsitul anilor '90 insa, Sarin a inceput sa zareasca trambulina catre zari mai interesante si unde aerul afacerilor este si mai tare. In acea perioada a jucat un rol esential in negocierile pe care compania le-a purtat cu Vodafone, operatorul cu care avea sa fuzioneze AirTouch in 1999. In noua organigrama, Arun Sarin primeste postul de CEO (chief executive officer) pentru regiunea formata din Statele Unite, Asia si Pacific
In 2000, fuziunea operatiunilor Vodafone AirTouch din Statele Unite cu cele ale companiilor Bell Atlantic si GTE a dat nastere operatorului Verizon Wireless. Arun Sarin isi mentine un post de director in cadrul firmei, dar fara puteri executive si devine totodata CEO la Infospace, furnizor de solutii wireless.
Un an mai tarziu, Arun Sarin ajunge la Accel-KKR Telecom, o companie de investitii si management in domeniul comunicatiilor, unde a participat, prin-tre altele, la vanzarea diviziei de publicatii tip Pagini Galbene din cadrul operatorului Bell Canada.
Experienta pe care a capatat-o in prima parte a carierei sale l-a ajutat pe Arun Sarin sa faca fata mult mai usor noului job pe care Vodafone i l-a promis in vara anului trecut. Acela de a deveni directorul executiv al celui mai mare operator de telefonie mobila din lume si de a-l inlocui astfel pe Sir Christopher Gent.
Mostenirea pe care o primea era destul de apasatoare, nu pentru ca Vodafone ar fi avut probleme financiare, ci pentru ca Sir Gent, aflat la conducerea companiei din 1997, o transformase intr-un colos al lumii comunicatiilor in urma unui proces de achizitii de nici mai mult nici mai putin de 300 de miliarde de dolari (230,7 miliarde de euro). Vodafone era evaluata prin 2002, in plina recesiune, la 120 de miliarde de dolari (92,3 miliarde de euro), iar acum a urcat la 134,3 miliarde de euro (la 30 noiembrie 2004).
La scurt timp dupa ce a venit la conducerea Vodafone, in mediul de afaceri circulau deja zvonuri conform carora Sarin fusese adus in vederea continuarii procesului de achizitii, printre potentialele tinte fiind numite pe atunci giganti precum AT&T Wireless sau T-Mobile USA, ambii operatori de telefonie mobila pe piata americana. Ian MacLaurin, presedintele Vodafone, a incercat atunci sa linisteasca investitorii spunandu-le ca Sarin a fost adus pentru a obtine un profit cat mai mare din operatiunile pe care compania le avea. "Nu cred ca vom mai avea ocazia sa fim martorii unor tranzactii atat de spectaculoase precum cele din ultimii cinci-sase ani pentru ca pur si simplu nu mai exista oportunitati", afirma anul trecut MacLaurin.
La scurt timp insa, mai precis la inceputul lui 2004, Vodafone s-a aruncat in licitatia pentru preluarea controlului la AT&T Wireless, oferind pentru firma americana, conform unor surse intre 34 si 41 miliarde de dolari.
AT&T Wireless a fost cumparata pana la urma de Cingular contra sumei de 41 miliarde de dolari. E greu insa de crezut ca la experienta pe care o are in domeniul achizitiilor si fuziunilor, Arun Sarin ar fi lasat sa-i alunece printre degete o afacere de asemenea anvergura daca ea ar fi fost cu adevarat folositoare pentru gigantul telefoniei mobile.
Charles Sirois, un tanar de la tara care a construit imperii telecom
Chiar daca a vandut mare parte din actiuni cu mai multi ani in urma, canadianul Charles Sirois, fondatorul Telesystems International Wireless (TIW), tot a castigat acum in urma tranzactiei cu Vodafone peste 100 de milioane de dolari (75 de milioane de euro).
Sirois, un tanar din provincie, care s-a casatorit la 19 ani, a devenit peste ani un exemplu clasic de vizionar care a ajuns miliardar, prezent constant pe listele celor mai bogati oameni din lume ale Forbes. Inca din anii '70 a intrat in afacerea cu pagere si apoi cu telefoane mobile. In 1986, compania sa, National Pagette, era cea mai mare din Canada. Ulterior a fuzionat cu Bell cellular si BEC Mobile Communications, creand un gigant al comunicatiilor mobile. Neavand ce face cu banii, si-a creat propria banca, Corporation Financiere Intermedia.
Cea mai faimoasa afacere a sa este vanzarea in 2000 a companiei Teleglobe Canada pentru 7,4 miliarde de dolari la acea vreme, catre omul de afaceri Jean Monty. "Sunt un tip obisnuit din Quebec", spunea Sirois. Dar asta nu il impiedica sa se laude cu ceasul sau Faberge placat cu diamante si cu Jaguarul cu 12 cilindri in V.
Charles Sirois, vazut la un moment dat drept potential candidat pentru postul de prim-ministru canadian, an fost obligat sa demisioneze din conducerea TIW in 2001. Problemele aparute dupa crahul dot-com si recesiunea din telecom isi spusesera cuvantul. La zece ani dupa ce infiintase com-pania, el si-a vandut si cea mai mare parte a actiunilor.
Charles Sirois avea anul trecut o avere estimata la 770 de milioane de dolari (621 de milioane de euro).
In 2000, Vodafone cumpara grupul german Mannesmann AG, o tranzactie de 125 de miliarde de euro, care nici acum nu a scapat definitiv de acuzatiile reciproce de coruptie si jocuri murdare. Din acest grup facea parte si operatorul mobil Orange, care fusese parte a grupului Mannesmann. Orange a fost vanduta in acelasi an catre France Telecom, pentru 38 de miliarde de euro. dan.dragomir@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
