Comisia de Prognoza si-a schimbat din nou tintele economice oficiale pentru anul acesta, iar agricultura a suferit cea mai semnificativa corectie.
Desi a trecut numai o luna si jumatate de la precedentele estimari privind economia, pierderile din agricultura au fost reconsiderate ieri in sus cu 170 de milioane de euro. In total, agricultura va pierde in 2005 aproape 275 de milioane de euro fata de anul trecut.
Comisia Nationala de Prognoza (CNP) a publicat ieri varianta definitiva a prognozei de toamna, care contine date despre principalii indicatori economici pana in 2009. CNP, institutie aflata in subordinea Guvernului, este obligata sa publice anual doua buletine de prognoza, o data cu Comisia Europeana: unul in primavara si unul in toamna.
Datele astfel furnizate de Comisie servesc pentru constructia bugetului public si fundamentarea politicilor economice ale Guvernului.
Fata de varianta preliminara a prognozei, estimarile definitive pentru acest an arata modificari semnificative in structura Produsului Intern Brut, desi cifra de crestere economica ramane aceeasi, de 5,7%. BNR prognozeaza insa o crestere economica de numai circa 5%.
Astfel, agricultura va suferi, conform celor mai recente cifre ale CNP, o pierdere totala de 3,2% anul acesta, comparativ cu o scadere de numai 1,2%, estimata in versiunea preliminara a aceleiasi prognoze de toamna. Practic, o luna si jumatate de inundatii puternice au schimbat cu doua puncte procentuale estimarile privind agricultura.
Ion Ghizdeanu, presedintele Comisiei de Prognoza, nu a putut fi contactat pentru a comenta revizuirile prognozelor institutiei sale. Liviu Voinea, director de cercetare in cadrul Grupului de Economie Aplicata, a declarat pentru Ziarul Financiar ca in mod sigur inundatiile au dus la revizuirea prognozei in agricultura.
"Ceea ce arata cea mai recenta prognoza este ca daunele provocate agriculturii sunt mai mari decat se credea anterior", a spus Voinea.
In cifre absolute, agricultura isi va reduce in 2005 contributia la formarea PIB cu aproximativ 275 de milioane de euro (un miliard de lei noi). La inceputul anului, specialistii de la Comisia de Prognoza se asteptau la o crestere de 2,8% a agriculturii (peste 200 de milioane de euro).
Per total, agricultura va contribui anul acesta cu 8,3 miliarde de euro la PIB, iar diferenta de estimare intre cele doua versiuni ale prognozei de toamna este de 170 mil. euro.
Economia merge pe servicii si constructii
Celelalte domenii economice au suferit si ele revizuiri fata de acum o luna si jumatate, dar in sus: industria va creste cu 4,2% (fata de o estimare initiala de 4%), lucrarile de constructii vor creste cu 9,3% (fata de o estimare de 9% in varianta preliminara), iar sectorul serviciilor va creste cu 7,9% (fata de 7,5%).
In cifre absolute, contributia industriei la formarea PIB va fi mai mare cu 750 mil. euro anul acesta, fata de 2004. Per total, valoarea adaugata de industrie in economie va fi de 18,6 mld. euro. La inceputul anului, Prognoza viza o crestere de 5,7% pentru industrie, dar si-a redus in cele din urma estimarile la 4,2%.
In acelasi timp, sectorul constructiilor este estimat sa creasca cu 377 mil. euro fata de anul trecut. Dintre toate resursele de crestere ale economiei, constructiile vor inregistra cel mai mare ritm de crestere, de 9,3%. In primavara, constructiile aveau o estimare de crestere de peste 10%. In total, contributia constructiilor la PIB se va ridica la 4,4 mld. euro. Serviciile vor fi si anul acesta motorul cresterii economice, cu o crestere estimata de Comisia de Prognoza la 2,3 miliarde de euro, pana la o valoare totala de 31,4 miliarde de euro.
De asemenea, serviciile reprezinta singurul domeniu unde CNP a revizuit in sus estimarile fata de buletinul din primavara. Atunci, cresterea serviciilor era calculata la 6,2%, pentru a ajunge in prezent la 7,9%.
"Este normal sa tindem catre o structura a economiei bazata pe servicii, asa cum se intampla in statele UE", a afirmat Voinea, dar a mentionat ca si ponderea industriei in economie ar trebui crescuta.
De asemenea, o modificare importanta de prognoza se inregistreaza si in cazul cererii interne. In numai o luna si jumatate, CNP a revizuit contributia cererii de la 9,6 puncte procentuale la 10,5 puncte.
In 2009, PIB de 127 mld. euro
Pentru anul acesta, CNP estimeaza ca Produsul Intern Brut va fi de aproape 78 de miliarde de euro, la un curs mediu leu/euro de 3,61. Anul viitor, PIB va depasi 90 de miliarde, iar cresterea se va pastra cel putin pana in 2009, cand economia Romaniei va fi dimensionata la aproximativ 127 de miliarde de euro.
Pentru a atinge acest nivel, PIB va creste in fiecare an, incepand cu 2006, cu peste 6%, arata cele mai recente date ale CNP. In toata aceasta perioada, constructiile vor inregistra cel mai alert ritm de crestere, de peste 10% pe an. De asemenea, serviciile vor consemna cresteri anuale de aproape 7%, iar industria - putin peste 5% pe an, adica sub rata de crestere a PIB.
Cu alte cuvinte, Comisia de Prognoza anunta ca economia nu isi mai poate baza cresterea pe industrie, la fel ca in anii anteriori, ci in primul rand pe servicii si pe constructii.
In acelasi timp, agricultura este prognozata sa creasca cu cifre cuprinse intre 2% si 3%, dar experienta ultimilor ani, inclusiv 2005, arata ca sectorul agricol poate furniza surprize, estimarile exacte fiind din acest motiv dificile.
Desi anul acesta CNP anunta o crestere mai rapida a consumului fata de investitiile din economie, incepand cu 2006, tendinta se va inversa, iar consumul va creste cu 5%-6%, fata de investitii care vor spori anual cu o rata dubla, de peste 12%. Pana atunci, in 2005 economia s-a bazat in principal pe consum, care a depasit pana acum orice recorduri din ultimii 16 ani.
In primul semestru al anului, consumul a crescut cu 11,2%, iar investitiile cu numai 7,6%, in raport cu prima jumatate din 2004.
"Consumul va fi si anul acesta principala sursa de crestere a economiei, iar acest lucru nu este neaparat bun in situatia Romaniei, pentru ca se consuma mult mai mult decat ceea ce se produce", a explicat Voinea, precizand ca rata de crestere a cererii interne de consum va fi in acest an dubla fata de rata de crestere economica.
O alta problema se gaseste in incapacitatea exporturilor de a mai impulsiona economia. In 2005, contributia negativa a deficitului comercial la formarea PIB va fi de 4,8 puncte procentuale, nivel care urmeaza sa se atenueze in urmatorii ani pana la numai 1 punct procentual in 2009, dupa cum arata estimarile CNP.
Anul acesta, deficitul comercial va atinge 10,25 miliarde de euro, un nivel record pentru ultimii 16 ani. Deficitul de cont curent va atinge si el un maxim istoric, de 6,32 miliarde de euro. Pana in 2009 insa, deficitul comercial (export-import) va creste cu inca 6 miliarde de euro, in timp ce dezechilibrul balantei de plati se va atenua pana sub 6 miliarde de euro.
Incepand cu 2007, Comisia de Prognoza estimeaza insa ca exporturile vor creste mai repede decat volumul importurilor, ceea ce va duce la o evolutie mai lenta a dezechilibrului comercial.
In alta ordine de idei, investitiile straine directe atrase de Romania anul acesta vor fi de aproximativ 4,1 miliarde de euro, nivel care se va reduce usor, incepand cu 2006.
Astfel, pentru finantarea deficitului de cont curent nu vor fi suficiente numai investitiile directe, care pot acoperi doar trei sferturi din dezechilibrul balantei de plati. In anii urmatori, gradul de acoperire a deficitului de cont curent se va imbunatati, mai arata cifrele avansate de CNP.
...si un salariu mediu cu 50% mai mare
La orizontul anului 2009, salariul mediu net pe economie va fi de aproape 1.100 de lei, echivalentul a 310 euro, cu aproape 50% mai mare decat nivelul actual, de 210 euro.
Tot pentru 2009, cursul mediu raportat de CNP este de 3,5 lei pentru un euro, iar inflatia estimata va fi de 3%. "Spre deosebire de inflatie, cursul de schimb nu reprezinta o variabila prognozata, ci una care serveste la constructia modelului de prognoza, deci de input", a mai spus analistul Voinea.
El si-a exprimat rezerva fata de prognoza de inflatie pe anul acesta, cand CNP estimeaza o crestere de 7,8% a preturilor de consum.
"Din moment ce serviciile reprezinta principala sursa de crestere economica, iar preturile serviciilor sunt considerabil mai mari decat preturile productiei industriale, de exemplu, este de asteptat ca asta sa se reflecte si in nivelul inflatiei", a precizat Voinea.
In conditiile scaderii ratei inflatiei, salariul mediu real va creste pana in 2009 cu ritmuri anuale situate intre 5%-8%.
In 2009, numarul salariatilor din economie se va apropia de 5 milioane, fata de sub 4,6 milioane in prezent. In aceste conditii, numarul somerilor se va reduce pana la sub jumatate de milion de persoane, iar populatia ocupata va creste usor, pana la aproape 8,3 milioane de persoane.
mihai.bobocea@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
