Recent, Comisia Nationala pentru Statistica (CNS) a publicat rezultatele provizorii pentru primul semestru, care confirma trendul ascendent al activitatii economice.
Principalele surse ale cresterii continua sa fie exportul si productia industriala.
Se constata, de asemenea, semnalele pozitive referitoare la evolutia din ultima perioada a economiei romanesti emise de catre organismele internationale, precum si corectarea, desi cu oarecare intarziere, a clasificarii Romaniei de catre principalele institutii specializate in calcularea ratingului de tara.
Conform estimarilor, pentru acest an este probabila chiar depasirea obiectivului de 1,3% crestere a PIB. Principala problema inca nesolutionata o reprezinta controlul dinamicii preturilor.
Initial, prin programul guvernamental, s-a considerat ca relansarea cresterii economice va atrage automat stoparea inflatiei, neglijandu-se faptul ca economia romaneasca nu a incheiat inca tranzitia spre stadiul unei economii de piata functionala.
Astfel, tinta injumatatirii intr-un singur an a ratei inflatiei s-a dovedit nerealista (cu toate ca insasi simpla anuntare a unui nivel mai scazut este de natura a inhiba intr-o oarecare masura expectatiile inflationiste).
Corectiile bugetare vor incerca desigur sa elimine aceasta inadvertenta.
Devine insa tot mai clar, cum de altfel experienta altor tari europene a dovedit, ca eforturile privind realizarea unor ritmuri de crestere de 5-6% pe an (asa cum se prevede in "Strategia nationala") trebuie insotite de actiuni ferme de diminuare a asteptarilor inflationiste, intre care se detaseaza desfiintarea monopolului regiilor si societatilor care opereaza in domeniul utilitatilor.
Pentru 2000, ramane totusi semnificativa tendinta diminuarii ratei anuale a inflatiei, care, in ipoteza unui control mai sever in a doua jumatate a anului, s-ar putea inca incadra sub limita a 35%.
Productia industriala
In iunie, productia industriala a sporit cu 2,3%, in volum absolut, fata de luna precedenta, urmand saltului din luna mai (Aâ5,9% fata de nivelul lui aprilie).
In acest fel s-a reusit departarea decisiva (cu peste 22%) de nivelul lunii ianuarie 2000, cand s-a inregistrat minimul absolut, in ceea ce priveste valoarea productiei lunare in preturi comparabile, al intregii perioade de dupa 1989 (vechiul nivel minim fusese atins in luna ianuarie 1999).
La nivelul primelor sase luni ale anului, productia a inregistrat, conform datelor CNS, o crestere cu 4,9%, comparativ cu aceeasi perioada a anului 1999.
Pentru iulie estimam o usoara diminuare a productiei, dar pentru august este probabila o reluare a cresterii, care in septembrie se va accelera. La nivelul trimestrului al treilea estimam o crestere semnificativa, atat fata de trimestrul anterior (in jur de 4%), cat si comparativ cu trimestrul III din 1999 (in jur de 13,5%).
Conform datelor publicate, in semestrul I productia industriala a fost cu 4,9% mai mare decat aceea realizata in primele sase luni ale anului precedent, iar pentru primele noua luni prognozam un spor de peste 7%.
O asemenea dinamica semnifica, in opinia noastra, intrarea intr-o faza a relansarii economice de lunga durata.
Rata inflatiei
Cu exceptia lunilor ianuarie si aprilie, in prima parte a anului rata lunara a inflatiei s-a incadrat in normativul guvernamental initial, care avea ca tinta o inflatie anuala de sub 30%.
Insa, in iunie si iulie inflatia a ajuns la cote de 2,8% si respectiv 4,3%. In primele sapte luni ale anului, rata inflatiei a fost de 24,1%, ceea ce echivaleaza cu o rata anuala de aproximativ 45% (deci, inca mult peste obiectivul propus initial de catre autoritati).
Acest nivel este totusi semnificativ mai mic decat cel realizat in primele sapte luni ale lui 1999 (33%), ceea ce indica trendul descendent in ceea ce priveste dinamica preturilor.
Pentru august si septembrie, conform prognozelor noastre, se vor inregistra rate ale inflatiei mai mici (sub 3%), ceea ce totusi nu va cobori inflatia anualizata sub 40%.
La nivelul primelor trei trimestre, prognozam o inflatie de aproximativ 30% (comparativ cu nivelul de 39% din perioada ianuarie-septembrie 1999).
In aceste conditii, masurile vizand stabilizarea preturilor pentru ultima parte a anului devin prioritare.
Alaturi de politica BNR, avand drept parametru-tinta stoparea tendintelor inflationiste, fundamentala pentru un trend descrescator al inflatiei pe termen lung este relansarea ofertei nationale (inclusiv prin promovarea de catre autoritati a unor politici din categoria supply-side care sa stimuleze economiile si investitiile). Inflatia ridicata va continua insa sa coexiste cu un ritm pozitiv al cresterii economice si in urmatorii ani.
Rata somajului
In corelatie si cu trendul general al relansarii economice, incepand cu martie, se remarca o diminuare semnificativa a numarului somerilor (de la aproximativ 1197 mii, la sfarsitul lunii februarie, la 1067, la finele lunii iunie). Aceasta va continua probabil, desi intr-un ritm mai lent, pana la finele trimestrului trei.
Avand in vedere insa necesitatea continuarii restructurarii economice, evolutia ratei somajului nu va fi intotdeauna in corelatie directa cu ritmul productiei.
Conform estimarilor noastre, accelerarea procesului de restructurare a economiei nationale in ultima parte a acestui an si in 2001 va fi insotita probabil de majorarea numarului de someri si in consecinta de aparitia unor presiuni suplimentare asupra bugetului.
Pentru 2000, oficialitatile au prevazut deja o crestere a numarului de someri, pana la sfarsitul anului, cu peste 150 mii persoane.
Diminuarea semnificativa a somajului, intr-o perspectiva mai indepartata, va fi posibila doar in masura in care se va finaliza restructurarea economica si se vor crea conditiile unei dezvoltari economice durabile.
Aceasta necesita, in primul rand, initierea unor programe investitionale de anvergura, care, cel putin intr-o prima faza, vor viza sectorul public si modernizarea infrastructurii, cu efecte benefice in ceea ce priveste resorbtia somerilor.
Baza monetara
Comparativ cu anul trecut, in prima parte a acestui an corelatia dintre dinamica bazei monetare si inflatie s-a ameliorat.
Astfel, la sfarsitul lunii mai nivelul bazei monetare era cu aproape 17% mai mare decat cel inregistrat la finele anului precedent, comparativ cu o rata a inflatiei pe primele cinci luni ale anului in curs de 15,8% (la sfarsitul anului 1999, nivelul bazei monetare era cu aproape 80% mai mare decat cel inregistrat la finele anului precedent, comparativ cu o rata anuala a inflatiei de aproape 55%).
Dupa o dinamica lenta in primele doua luni ale anului (Aâ1% in ianuarie si respectiv Aâ1,8% in februarie), in lunile urmatoare baza monetara (media zilnica) a inregistrat ritmuri de crestere relativ ridicate (4,5% in martie, 6,9% in aprilie si respectiv 4,8% in mai).
Pentru iunie estimam o oarecare incetinire a ritmului de crestere (aproximativ 2,4%), iar pentru lunile urmatoare prognozam o accelerare a cresterii (3,5% in iulie, 3,9% in august si respectiv 4,4% in septembrie).
Pe termen mai lung, dinamica bazei monetare, reflectand una dintre posibilitatile directe de acoperire cu mijloace banesti a nevoilor economiei, se va corela probabil mai strans atat cu ritmul de crestere al economiei reale cat si cu rata inflatiei.
In acest sens, s-ar putea avea in vedere in viitor chiar si reducerea, eventual pana la un nivel optim, a marjei depunerilor obligatorii ale bancilor comerciale la BNR.
Ar trebui, de asemenea, avut in vedere lag-ul pana la care se vor propaga eventualele perturbatii induse de implementarea noilor reguli fiscale adoptate, in asa fel incat sa nu fie afectate intr-o masura semnificativa tranzactiile in lei din economie, dar si dinamica cursului de schimb lei/dolar.
Situatia se va imbunatati probabil in viitor, odata cu accentuarea tendintei de stabilizare a preturilor si a asa-numitei remonetizari a economiei.
Economiile populatiei
Economiile totale ale populatiei (incluzand economiile in lei si respectiv depozitele in valuta ale populatiei, transformate la cursul de schimb) s-au majorat anul trecut intr-o proportie mai mica decat rata inflatiei (44%, comparativ cu o rata a inflatiei de aproape 55%), ceea ce a reprezentat o depreciere semnificativa, in termeni reali.
Tendinta a continuat in prima parte a acestui an, cand doar in perioada ianuarie - mai, de exemplu, deprecierea a fost de 6,4 puncte procentuale (in perioada primelor cinci luni ale anului inflatia a fost de 15,8%, iar cresterea in termeni nominali a economiilor populatiei a fost de doar 9,4%).
Conform estimarilor noastre, in iunie si iulie a continuat deprecierea economiilor populatiei (ecartul mentionat a fost de aproximativ un punct procentual in iunie si respectiv de doua puncte procentuale in iulie).
Abia pentru august si septembrie, apreciem ca dinamica economiilor populatiei o va devansa pe aceea a preturilor bunurilor de consum.
Pe trimestre, situatia deprecierii economiilor populatiei se prezinta astfel: in trimestrul I - 0,5 puncte procentuale, in trimestrul II - 6,3 puncte procentuale, in trimestru III - 1,1 puncte procentuale.
La nivelul primelor noua luni ale anului, conform prognozelor noastre, deprecierea economiilor populatiei se va situa probabil la nivelul a aproximativ noua puncte procentuale.
In ceea ce priveste structura, pe cele doua componente, a economiilor populatiei, anul trecut s-a accelerat tendinta de intarire a componentei valutare, de la 26,0%, la sfarsitul lui 1998, la 34,9%, la finele lui 1999. Aceasta tendinta, care a continuat si in prima parte a acestui an, va putea fi stopata doar pe masura ce increderea in moneda nationala va spori (la sfarsitul lunii mai ponderea componentei valutare era de 35,4%).
Crusul de schimb
Deprecierea in termeni nominali a cursului de schimb in raport cu dolarul american a fost anul trecut de aproximativ doua treimi, fata de o rata anuala a inflatiei de aproape 55%.
In prima parte a acestui an, dinamica cursului de schimb a fost oscilanta, in lunile ianuarie, aprilie si iulie situandu-se sub rata inflatiei, iar in februarie, martie, mai si iunie peste nivelul acesteia.
Pentru august prognozam un ritm al cursului de schimb superior ratei inflatiei, iar pentru septembrie unul situat sub dinamica preturilor interne.
In trimestrul I rata inflatiei a fost superioara ritmului de crestere nominala a cursului de schimb (exprimat ca raportul lei/USD), cu 1,8 puncte procentuale, dar in al doilea trimestru dinamica cursului de schimb a fost similara cu aceea a preturilor interne de consum (9,6% si respectiv 9,7%).
La nivelul primelor sapte luni ale anului, deprecierea, in termeni nominali, a monedei nationale (de aproximativ 20%) s-a plasat in mod semnificativ sub rata inflatiei (aproximativ 24%).
Pentru trimestrul III, estimam ca dinamica cursului de schimb se situa sub rata inflatiei, cu un ecart de aproximativ 0,7 puncte procentuale.
Este de remarcat faptul ca deprecierea relativ lenta a cursului de schimb in raport cu inflatia interna (daca ne referim la raportul leu/euro, care se aplica in cazul a aproximativ 65% dintre exporturile romanesti, se poate vorbi chiar de o apreciere in termeni nominali) ar fi trebuit, conform teoriei economice standard, sa inhibe exporturile, ceea ce nu s-a intamplat in realitate.
Aceasta dovedeste ca expansiunea din ultima vreme a exportului romanesc nu s-a realizat pe seama deprecierii monedei nationale, ci mai degraba prin conectarea mai buna la cererea externa si fructificarea niselor de export oferite de catre o piata externa relativ stabila, cum este aceea vest-europeana, pentru producatorii autohtoni.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
