Cat castiga si cat pierde Romania in cazul izbucnirii razboiului in Irak?
Varianta ideala, in ipoteza in care conflictul nu va putea fi evitat, ar fi ca razboiul sa dureze cat mai putin, si Saddam Hussein sa fie inlaturat de la putere. Pretul petrolului sa nu creasca prea mult, iar guvernul roman sa poata obtine sprijin pentru ca societati romanesti sa participe la operatiunile de reconstructie a Irakului.
Iar ca profitul sa fie maxim, Romania si-ar putea recupera datoria pe care o are Irakul de dinainte de 1990, de 1,7 miliarde de dolari.
Pana cand aceste ipoteze privind castigurile s-ar putea realiza, Romania va avea de suportat o serie de costuri mai mult sau mai putin directe.
In bani, aceste costuri ar depasi 100 milioane de dolari. Cea mai mare parte din acesti bani ar veni din eventualitatea cresterii pretului petrolului, la peste 40 de dolari pe baril, si mentinerea la acest nivel pe o perioada mai lunga de timp.
Romania a importat anul trecut petrol in valoare de peste 1,1 miliarde de dolari.
Daca barilul creste cu un dolar, la nivelul unui an, pierderea pentru balanta de plati este de circa 75 milioane de dolari.
Pe piata interna, pretul mare la combustibili va antrena o majorare a preturilor celorlalte produse si servicii. "In cazul unui conflict de scurta durata, de o saptamana, efectele nu vor fi foarte grave, cu toate ca, probabil, vor exista cresteri de preturi la titei din motive speculative sau psihologice. Daca razboiul va dura mai mult de doua saptamani, efectele asupra Romaniei vor fi semnificative.
In cazul in care pretul petrolului va depasi 40 de dolari pe baril (vineri 7 februarie era de 32,34 dolari/baril) importurile nu mai sunt posibile pentru ca efortul financiar este extrem de mare. Pretul unui litru de benzina ar putea creste cu 10-20 de centi (acum este la 75 de centi)", a declarat pentru Ziarul Financiar Dinu Patriciu, presedintele grupului Rompetrol - care detine rafinariile Petromidia, Vega si o retea de depozite si benzinarii.
Aceeasi parere o are si Antonio Cambiotti, presedintele AGIP Romania si al organizatiei ASPetrol, care reuneste companii private de pe piata petroliera romaneasca.
"Daca va fi un razboi de scurta durata, de 2-3 saptamani sau o luna, piata petroliera nu va fi afectata atat de mult. Daca insa confruntarea in zona Golfului va fi una mai lunga, vor apare problemele. In acest caz, probabil, exporturile de titei catre rafinariile romanesti vor scadea pe fondul cresterii cotatiei petrolului pe piata internationala, iar guvernul ar putea decide procesarea unei cantitati mai mari de titei indigen. Piata romaneasca este mai ferita de socurile unui razboi in Irak decat statele vest - europene, pentru ca aici ponderea titei indigen/titei de import este de aproximativ 50%-50%. In plus, ar putea fi scos titei de la rezerva de stat, in situatii de acest gen. Toata discutia privind efectele unui razboi in Irak asupra pietei petroliere tine de durata acestuia si de costurile pe care le vor suporta economiile statelor europene", a declarat pentru Ziarul Financiar Antonio Cambiotti.
Cea mai mare companie de petrol din Romania, Petrom, ar putea adopta o serie de masuri pentru a reactiona la majorarea preturilor la titei. Aceste masuri ar fi stocarea unei cantitati mai mari de titei si procesarea acesteia in rafinariile companiei, a declarat Ion Popa, fostul director general al Petrom.
Chiar daca nu pot fi cuantificate acum, in cazul in care razboiul ar dura mai mult timp, exista costuri care ar interveni daca pietele de desfacere pentru exporturile romanesti - UE, SUA si tarile din regiunea Golfului ar fi afectate.
Principalele piete din lume - SUA si UE sunt deja la un pas de recesiune. Criza irakiana contribuie si mai mult la declinul economic. In acest context, exporturile romanesti si-ar reduce ritmul de crestere. Exporturile au fost in ultimii trei ani motorul cresterii economice a Romaniei, compensand tendinta de stagnare a consumului intern.
Uniunea Europeana este principala piata de desfacere, acoperind 67% din exporturi. Piata americana are o pondere destul de scazuta, de circa 4%, ceea ce nu ar atrage consecinte negative prea mari.
Rute ocolitoare pentru metalurgie
Sorin Dimitriu, presedintele institutului balcani pentru prognoza metalurgica, spune ca un razboi in Irak este in masura sa afecteze industria metalurgica romaneasca.
"Ar fi afectata in primul rand ruta de materii prime importate din India, care aprovizioneaza combinatele romanesti cu minereu. Exista, totusi posibilitatea compensarii din Brazilia sau Africa de Sud. In acelasi timp, comertul cu produse metalurgice finite ar fi afectat, de exemplu in cazul blocarii canalului Suez. Romania importa materii prime de 180 - 200 de milioane de dolari, iar valoarea totala a comertului cu produse metalurgice este ceva sub 400 de milioane de dolari. Din aceste valori, Asiei, principala piata afectata de un razboi, ii revin cam 35%", a precizat Sorin Dimitriu.
Premierul Adrian Nastase a afirmat in urma cu doua saptamani ca un razboi in Irak ar modifica datele negocierilor cu Fondul Monetar International si Banca Mondiala. Cel mai probabil, cele doua institutii ar putea fi mai ingaduitoare daca piata romaneasca ar fi afectata indirect de acest razboi.
Astazi CSAT urmeaza sa discute eventualitatea participarii Romaniei la un razboi in Irak. In acest caz, Romania ar avea de suportat si costuri militare, care nu au fost inca evaluate oficial.
Datorii mari de recuperat
Romania are de recuperat de la Irak 1,7 miliarde de dolari. Premierul Adrian Nastase a solicitat Statelor Unite pentru ca Romania sa fie inclusa pe lista tarilor fata de care Irakul isi va plati cu prioritate datoriile.
Irakul a inghetat plata datoriilor externe dupa embargoul international ce i-a fost impus ca urmare a invadarii Kuweitului in 1990.
Irakul este cel mai mare debitor al Romaniei. Datoria provine din punerea in functiune a unor linii tehnologice pentru industria cimentului, afacere realizata cu logistica si specialisti romani inainte de 1989.
Cum a fost pe vremea razboiului din Golf
"In ceea ce priveste piata petrolifera si impactul cresterii pretului titeiului, situatia a fost diferita decat cea de acum. Atunci a fost o chestiune neasteptata, nu s-au facut pregatiri ca acum, ira pietele nu erau nervoase, pentru ca interventia a fost perceputa ca fiind normala: trebuia eliberat Kuweit-ul.
Jumatate din titeiul consumat pe piata romaneasca era produs in tara, asa incat evolutia pretului titeiului pe pietele internationale nu avea o importanna majora. Mai importanta era pentru rafinariile care lucrau cu titei importat, ceea ce este cred cazul si acum.
Din cate imi amintesc, nu s-a facut o celula de criza. Implicarea Romaniei a fost trimiterea unor trupe de medici si surori medicale pentru spitalele de campanie.
Implicarea romaneasca s-a manifestat si intr-o alta directie: au fost contactati specialisti romani pentru stingerea sondelor din Kuweit carora irakienii le-au dat foc cand s-au retras. Specialistii romani au mare experienta in aceasta zona". Dan Anghel Constantinescu, fost secretar de stat in Ministerul Industriilor in perioada declansarii primului razboi cu Irak-ul, in februarie 1991.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
