Pe piata petroliera, singura tranzactie incheiata in acest an a fost achizitia de catre MOL Romania, fililala locala a grupului petrolier ungar, a 23 de benzinarii de la gigantul anglo - olandez Shell. Valoarea tranzactiei nu a fost facuta publica din motive de confidentialitate, fiind estimata de surse din piata la 20 - 25 milioane dolari.
In urma tranzactiei intre cele doua companii de marime medie de pe piata romaneasca de retail a carburantilor, efectul a fost schimbarea de locuri intre operatorii de profil. MOL isi intareste pozitia pe piata si acoperirea la nivel national, in timp ce Shell scade numarul statiilor din retea de la 81 la 58 de benzinarii. Transferul de statii este in derulare, astfel incat tranzactia in sine si integrarea noilor statii in reteaua MOL urmeaza sa se incheie in prima jumatate a anului viitor.
Pe de alta parte, un alt eveniment pe piata petroliera ar putea fi acela ca mai multi operatori, Shell, Agip sau Lukoil, estimeaza trecerea pe profit in acest an dupa trei ani de pierderi.
In paralel, se deruleaza privatizarea celei mai mari companii de pe piata romaneasca, SNP Petrom. In primavara, statul s-a decis sa vanda direct 33,34% din actiunile Petrom catre un investitor strategic, care urmeaza sa participe la o majorare de capital pentru a detine 51% din actiuni, potrivit strategiei de privatizare.
In septembrie, au fost depuse 15 expresii de interes pentru Petrom, din care patru au fost respinse, inclusiv cea a consortiului format din firmele Halliburton (SUA), Tender SA (Romania) si Regal Petroleum (Marea Britanie).
Pe lista scurta au fost selectati 11 investitori - MOL (Ungaria), OMV (Austria), PKN Orlena (Polonia), Hellenic Petroleum (Grecia), Glencore (Elvetia), ConocoPhilips, Alon, Occidental (SUA), Gazprom (Rusia), Eni (Italia) si compania ruso-britanica TNK BP.
Au urmat pe rand retragerile TNK BP, ConocoPhilips, Alon si a italienilor de la Eni, astfel incat pana acum in cursa au mai ramas sapte investitori, asteptati sa depuna oferte finale angajante pana la finele lunii februarie. Semnarea contractului de privatizare la Petrom este prevazuta pentru finele primului trimestru al anului viitor.
Niciunul din cei retrasi nu si-au motivat decizia alimentand speculatiile ca nu grupurile respective nu au fost pe deplin interesate de preluarea Petrom. O alta posibila motivatie ar fi ca nu si-au gasit parteneri de consortiu cu interese complementare, majoritatea investitorilor fiind tentati de preluarea numai a anumitor active si nu a intregii companii.
Valoarea tranzactiei de preluare a pachetului majoritar de actiuni al Petrom depaseste valoarea de 1 mld. $, potrivit analistilor.
Pe piata gazelor, grupul american de investitii im domeniul energetic Pelagas a preluat in cadrul unei tranzactii de circa 10 milioane dolari distribuitorul local VitalGaz, care opereaza in zona Bucurestiului si Brasovului. Valoarea estimata a tranzactiei include si o majorare de capital. Vanzator a fost fondul de investitii FRPP.
Pe de alta parte, cresterea pretului la gaze de la 82,5 $/1.000 mc la inceputul anului la 124 $/1.000 mc in noiembrie pentru populatie si 114 $/1.000 mc pentru consumatorii industriali a facut ca socul scumpirilor sa treaca la celalalt capat al economiei - in industria cimentului, sticlei sau petrochimica.
De asemenea, la inceputul acestui an, a fost selectat consultantul statului roman pentru privatizarea celor doua mari distributii de gaze, Distrigaz Nord si Distrigaz Sud. Acesta este consortiul format din banca Credit Suisse First Boston, Fondul Romano - American de Investitii si casa de avocatura Miculitii Linklaters si Asociatii. Strategia de privatizare aprobata in urma cu o luna prevede vanzarea directa a 30% din actiunile celor doua distributii combinata cu participarea investitorului la o majorare de capital in urma careia investitorul va detine 51% din companie.
Expresiile de interes sunt asteptate pana pe 15 ianuarie 2004, data semnarii contractului de privatizare fiind prevazuta pentru finele primului trimestru al anului viitor.
In sectorul energetic, cel mai important eveniment a fost criza din sistemul energetic din lunile de vara, criza provocata de seceta. Ca efect, reactorul centralei nuclearelectrice de la Cernavoda a fost inchis in premiera timp de trei saptamani datorita nivelului insuficient al apelor Dunarii, care serveau la racirea reactorului. Pe de alta parte, Hidroelectrica si Nuclearelectrica se asteapta sa inregistreze pierderi in acest an, ca urmare a crizei, in conditiile in care aceste companii erau singurii producatori de energie profitabili de pe piata romaneasca. In paralel, Hidroelectrica a trebuit sa sisteze exporturile de energie electrica, iar Termoelectrica sa intre in piata cu grupuri aflate in rezerva, care produceau o energie scumpa. Primele estimari facute public indicau cheltuieli suplimentare cu achizitia de combustibili de circa 90 mil. $, la acre se adaugau pierderile celor douan companii deja mentionate.
Privatizarea Electrica Banat si Dobrogea, primele doua filiale de distributie energie electrica scoase la privatizare, trebuiau trecute in proprietate privata pana la 31 decembrie 2003.
Singurul investitor ramas in cursa, dupa retragerea BKW (Elvetia), EVN (Austria) si Public Power Corporation (Grecia), este grupul italian Enel. Negocierile sunt avansate si se spera semnarea contractului de privatizare in prima parte a anului viitor. adrian.mirsanu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
