Conform datelor publicate de Comisia Nationala pentru Statistica, in 1999 produsul intern brut a scazut cu 3,2% fata de anul precedent (in 1998 scaderea a fost de 5,4%, ca urmare a corecturii fata de cifra publicata initial, de 7,3%). In termeni reali, valoarea adaugata bruta s-a diminuat in constructii (-9,6%), servicii (-5,1%) si industrie (-3,1%) si s-a majorat in agricultura, silvicultura, exploatare forestiera si economia vanatului (Aâ4,7%). Totusi, datorita dinamicii diferite a preturilor, ponderile in PIB a industriei si respectiv a serviciilor s-au majorat (cu 0,3 puncte procentuale si respectiv 0,5 puncte procentuale), iar a agriculturii s-a diminuat (cu 0,6%). Anul trecut, productia industriala s-a micsorat cu aproximativ 8%, iar cea agricola a sporit cu 5,5%. Pe ansamblul economiei nationale, contributia sectorului privat la formarea PIB a fost de aproximativ 61,5%. Desi in scadere, influenta sectorului de stat (incluzand aici si regiile nationale care detin monopolul la o serie de utilitati) a continuat sa se manifeste indeosebi prin asa-numitul blocaj financiar si prin inducerea unei inflatii, ca alternativa a restructurarii pe baze concurentiale. Pentru evolutia din acest an exista totusi unele semnale pozitive, intre care remarcam tendinta de echilibrare a balantei comerciale, stoparea cresterii inflatiei, capacitatea sporita de onorare a serviciului datoriei publice externe si reconsiderarea pozitiei unor organisme internationale in ceea ce priveste accesul la sursele financiare externe. Elementul esential pentru evolutia din acest an il va reprezenta reforma politicii fiscale, ale carei obiective declarate sunt reluarea cresterii economice si reducerea cel putin la jumatate a ratei inflatiei. In acest fel, politica fiscala se va cupla probabil mai bine cu aceea monetara, ale carei tinte vor viza calmarea tendintelor inflationiste simultan cu o rata a deprecierii monedei nationale sub aceea a inflatiei. Conform estimarilor noastre, in acest an va fi posibila o crestere a PIB, intre 1-2%, in conditiile unei accelerari a reformelor si a restructurarii economiei nationale. In viitor insa atingerea unor ritmuri de peste 5%, asa cum se prevede in strategia pe termen mediu si lung, va fi strict conditionata de gestionarea eficienta a ajutoarelor externe si de crearea unui mediu economic favorabil investitiilor straine. La baza restrangerii presiunilor inflationiste se vor afla accelerarea privatizarii intreprinderilor de stat si aplicarea ferma a principiilor specifice economiei de piata, inclusiv in cazul celor ce vor ramane in proprietatea statului.
Dinamici pe termen scurt
In ultima luna a anului trecut productia industriala a inregistrat o scadere severa (-9,9%), dupa patru luni de crestere (Aâ1,8% in august, Aâ7,1% in septembrie, Aâ1,2% in octombrie si Aâ3,2% in noiembrie). Criza din industrie inceputa in decembrie s-a prelungit si in ianuarie din acest an (-7,6%), cand s-a atins nivelul minim absolut, in ceea ce priveste valoarea productiei lunare in preturi comparabile, al intregii perioade de dupa 1989 (vechiul nivel minim fusese atins in luna ianuarie 1999). Pentru februarie estimam o reluare a cresterii (3-5%), iar pentru martie prognozam o accelerare a acesteia (8-10%). Pe ansamblul trimestrului I al acestui an, prognozam realizarea unei productii industriale semnificativ mai mica decat aceea realizata in ultimul trimestru al anului trecut (aproximativ -8%). Comparativ insa cu nivelul trimestrului corespunzator al anului trecut, volumul productiei industriale, exprimata in preturi constante, va fi mai mic cu doar 3-4%. In ceea ce priveste relansarea de durata a productiei industriale, mai sunt necesare eforturi in directia restructurarii pe baza criteriilor de eficienta. La nivelul intregului an 1999, cu toate ca volumul productiei industriale s-a diminuat in termeni reali cu 8% (comparativ cu o scadere mai putin severa a PIB, de doar 3,2%), ponderea relativa a acestei ramuri in totalul economiei nationale s-a mentinut practic la acelasi nivel (27,5% din PIB in 1998 si respectiv 27,5% in 1999). In afara de dinamica mai accentuata a preturilor, aceasta evolutie s-ar putea sa semnifice deja si unele modificari structurale favorabile, in sensul cresterii ponderii valorii adaugate in totalul output-ului sectorului industrial. Important este ca tendinta mentionata sa fie accentuata pe parcursul anului 2000, indeosebi pe seama restrangerii ramurilor industriale fara perspective de desfacere in viitor. Dupa o oarecare temperare a tendintelor de expansiune a inflatiei in decembrie anul trecut (2,9%, comparativ cu 4% in noiembrie), in prima luna a acestui an s-a inregistrat o noua relansare a cresterii preturilor bunurilor de consum (4,3%), indeosebi din cauza impactului noilor reglementari privind TVA. In februarie insa s-a inregistrat, conform datelor publicate de CNS, o rata a inflatiei de doar 2,2%. Pentru martie prognozam de asemenea o rata a inflatiei situata sub 3%. Conform estimarilor oficiale, tendintele inflationiste se vor mai resimti inca o perioada (probabil pana la nivelul lunilor aprilie-mai), dupa care preturile se vor stabiliza. De altfel, conform estimarilor oficiale, pentru intregul an 2000, rata inflatiei se prevede a se situa intre 25-30%, ceea ce revine la o rata lunara medie de 1,9-2,2%. Alaturi de politica BNR, avand drept parametru-tinta stoparea tendintelor care ar putea conduce economia in zona periculoasa a hiperinflatiei, fundamentala pentru un trend descrescator al inflatiei pe termen lung este relansarea ofertei nationale, inclusiv prin promovarea de catre autoritati a unor politici din categoria supply-side care sa stimuleze economiile si investitiile (inclusiv cele straine). In ianuarie, rata somajului s-a majorat semnificativ, atingand valoarea de 11,9% (comparativ cu o rata de 11,5% la sfarsitul anului trecut). Conform estimarilor noastre preliminare, in februarie rata somajului a continuat sa creasca, insa mai lent decat in luna precedenta. Pentru perioada urmatoare prognozam de asemenea cresteri usoare ale ratei somajului, de 0,1-0,2 puncte procentuale lunar. Continuarea cu viteza sporita a restructurarii economiei nationale in acest an va fi insotita probabil de majorarea numarului de someri si in consecinta de aparitia unor presiuni suplimentare asupra bugetului public. Desigur, restructurarea economiei va presupune in continuare o crestere pentru o perioada a ratei somajului, care va trebui corelata cu demararea unor programe serioase de reconversie si reciclare a fortei de munca disponobilizate, inclusiv prin proiecte finantate cu ajutorul unor organismelor internationale. Diminuarea semnificativa a somajului, intr-o perioada mai indepartata, va fi posibila doar in masura in care se va finaliza restructurarea economiei nationale si se vor crea conditiile unei relansari economice sanatoase. Aceasta necesita desigur initierea unor ample programe investitionale, care, cel putin in prima faza, vor viza sectorul public si modernizarea infrastructurii, inclusiv prin atragerea de fonduri externe. Dupa cresterea lenta din septembrie si octombrie, in ultimele doua luni ale anului trecut ritmul de crestere a bazei monetare (medie zilnica) a inregistrat salturi semnificative (Aâ8,4% in noiembrie si respectiv Aâ15,3% in decembrie, comparativ cu rate ale inflatiei de 4,0% si respectiv 2,9%). Referindu-ne la nivelul intregului an 1999, la sfarsitul perioadei nivelul bazei monetare era cu 88,5% mai mare decat cel inregistrat la finele anului 1998, comparativ cu o rata anuala a inflatiei (decembrie 1999/decembrie 1998) de aproximativ 54,8%. In ianuarie, modificarea bazei monetare (medie zilnica) a fost nesemnificativa (Aâ1%), ca de altfel si in luna februarie, conform estimarilor noastre preliminare. Pentru martie prognozam o crestere cu aproape 3%, deci mai mare decat nivelul estimat de noi pentru rata lunara a inflatiei. Pe termen mai lung, baza monetara, reflectand posibilitatea cea mai directa de acoperire cu mijloace monetare a nevoilor economiei, se va corela cu ritmul cresterii economiei reale si cu rata inflatiei. Totusi, avand in vedere propagarea perturbatiilor induse de implementarea noilor reguli fiscale, cel putin la nivelul primului semestru al anului este probabila o dinamica mai inalta a bazei monetare (exprimata in termeni nominali) decat aceea a preturilor de consum. Astfel, prognozam ca incepand cu martie ritmul de crestere a bazei monetare va devansa rata inflatiei. In ultima parte a anului trecut, economiile populatiei au inregistrat o dinamica superioara ratei inflatiei (Aâ6,1% in noiembrie si respectiv Aâ9,8% in decembrie). In decembrie, ecartul a fost de aproape sapte puncte procentuale, ceea ce semnifica o anumita relansare a inclinatiei spre economisire a gospodariilor populatiei. La nivelul intregului an 1999, insa, economiile populatiei s-au majorat intr-o proportie mai mica decat rata inflatiei (44%, comparativ cu o rata a inflatiei de aproape 55%), ceea ce reprezinta o depreciere semnificativa, in termeni reali. In ianuarie, ritmul de crestere (4%) s-a situat sub rata inflatiei (4,3%). In februarie si martie insa, conform estimarilor noastre, dinamica economiilor populatiei va fi similara celei a ratei inflatiei. In ceea ce priveste structura pe cele doua componente (economii in lei si respectiv depozite in valuta ale populatiei, transformate la cursul de schimb), in anul trecut a continuat tendinta de crestere a componentei valutare, de la 26,0%, la sfarsitul lui 1998, la 34,9%, la finele anului trecut (desigur, un impact major in acest sens l-a avut si deprecierea semnificativa in perioada mentionata a monedei nationale in raport cu valutele occidentale utilizate pentru depozite de catre populatie). Desigur, aceasta tendinta va putea fi stopata doar pe masura ce increderea in moneda nationala va spori. La sfarsitul lunii ianuarie ponderea componentei valutare a depasit deja 35%. Dupa saltul din noiembrie (Aâ6,1%), cursul de schimb (exprimat prin raportul leu/USD) a inregistrat in decembrie si ianuarie o dinamica mai lenta chiar decat inflatia (2,0% in decembrie, comparativ cu o inflatie de 2,9%, si respectiv 1,2% in ianuarie, comparativ cu o inflatie de 4,3%). Pe ansamblul anului 1999, deprecierea in termeni nominali a cursului de schimb in raport cu dolarul american a fost de aproximativ doua treimi, fata de o rata anuala a inflatiei de aproape 55%. In februarie, deprecierea monedei nationale in termeni nominali (2,3%) a fost aproape egala inflatia (2,2%). In lunile viitoare (probabil pana la nivelul lunilor aprilie-mai) insa, sub impactul majorarilor de preturi care se vor inregistra, se intrevede aparitia unor presiuni semnificative pe curs, care, in cazul neinitierii unor contramasuri, ar putea genera unele probleme pe piata valutara. De aceea, in continuare va fi necesara interventia BNR, in sensul mentinerii cursului de schimb in interiorul unui coridor de siguranta si al captarii interesului populatiei si agentilor economici pentru realizarea de acumulari si in moneda nationala. Pentru martie prognozam un ritm de crestere a raportului lei/dolar mai mare cu aproximativ 0,5 puncte procentuale decat rata inflatiei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
