Cresterea pretului la utilitati si acutizarea crizei materiei prime pe plan local nu au permis nici anul trecut obtinerea de marje de profit companiilor din industria celulozei si hartiei.
Majoritatea jucatorilor din aceasta industrie se mentin la limita rentabilitatii, iar orice fluctuatie a pretului la materiile prime sau in cursul de schimb se traduce in reduceri de personal si de cifra de afaceri.
Anul 2006 a insemnat inchideri temporare sau definitive pentru mai multe unitati de productie, ceea ce a dus la majorarea proportionala a importurilor.
"Productia de celuloza in 2006 a fost in scadere fata de 2005 (cu aproape 10% - n.red.), datorita opririlor unor societati comerciale, mai lungi sau mai scurte, in principal din lipsa de lemn: Ambro Suceava, Celhart Donaris Braila, Celrom Drobeta Turnu Severin", a declarat Constantin Chiriac, director general executiv al Patronatului Industriei de Celuloza si Hartie (ROMPAP).
Efectul imediat a fost majorarea importurilor cu circa 6,7%.
Pe segmentul productiei de hartie, cea mai mare crestere a avut-o productia de hartie de ziar, cu 135%, urmata de hartia igienico-sanitara, cu 114,3%.
Acestea au consumat maculatura ca materie prima. Astfel, consumul de maculatura a crescut de la 248.000 de tone in 2005 la 263.000 de tone in 2006, potrivit datelor ROMPAP.
"Productia de hartie de scris si de tipar a scazut si a reprezentat 79% din piata fata de 2005, datorita opririi definitive a productiei de hartie de scris si de tipar de la Celhart Donaris Braila, avand drept cauze principale lipsa lemnului pentru fabricarea celulozei albite si costurile energetice foarte mari comparativ cu Uniunea Europeana", a spus Chiriac.
Tendinta de scadere a afacerilor jucatorilor din domeniu s-ar putea mentine si in urmatorii ani, cauzele fiind similare. Evolutia afacerilor jucatorilor care activeaza in acest sector este dependenta de evolutia pretului la utilitati.
"In urmatorii ani va creste productia de hartii consumatoare de maculatura (hartii pentru carton ondulat si hartii igienico-sanitare - n.red.), in paralel cu cresterea gradului de colectare a maculaturii. Va continua sa creasca productia de ambalaje din carton ondulat", a mai spus Chiriac.
Piata cartonului ondulat si a ambalajelor de acest tip din Romania este estimata de principalii jucatori la peste 100 mil. euro, in timp ce productia anuala este de peste 200.000 de tone.
O alta tendinta care s-ar putea accentua, apreciaza reprezentantii ROMPAP, va fi cresterea importurilor pentru hartii si cartoane, in special pentru cele care nu se produc in Romania.
Insa cresterea importului va contribui la cresterea consumului pe plan intern, printre cele mai scazute din Uniunea Europeana.
"Productia interna de hartii si cartoane, impreuna cu importurile ce se vor realiza, vor conduce la cresterea consumului de hartie pe cap de locuitor", a afirmat Chiriac.
Dupa o evolutie puternic ascendenta in perioada 1993-2003, in 2004 productia de hartie a stagnat, pentru ca in 2005 sa inregistreze prima scadere.
Putinii jucatori care isi vad afacerile in crestere sunt integrati in companii cu activitati internationale si cu afaceri solide la export. Este cazul si companiei Comceh Calarasi, cu afaceri de aproape 40 mil. euro. Dupa primele sapte luni ale anului trecut, exportul reprezenta 23,5% din cifra de afaceri a companiei.
Comceh realizeaza produse finite din hartie (hartie igienica, batiste, prosoape de bucatarie), sub marcile Volare, SunFlowers, Onda si OndaCasa, precum si semifabricate, utilizate de alte firme pentru confectionarea produselor din hartie.
Liderul pietei, compania Somes Dej a anuntat investitii de 17,5 mil. euro pana in primul trimestru al anului viitor, in dezvoltarea capacitatilor de productie.
Reprezentantii Somes Dej estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de 41,6 mil. euro, in crestere cu 15% fata de anul trecut.
Alti jucatori importanti in aceasta industrie sunt Letea Bacau, Rondocarton, Ambro Suceava si Romcarton.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
