In anii '90 exportau camasile sau pantofii in Ungaria, le coseau etichete unguresti si le trimiteau mai departe in Uniunea Europeana. Producatorii asiatici de confectii nu vor mai fi nevoiti, de anul viitor, sa recurga la asemenea subterfugii, pentru a ocoli taxele vamale mari din UE. Ca urmare a acordurilor din cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului, valoarea taxelor vamale la importurile din China si India va scadea substantial in 2005, ceea ce va da cale libera producatorilor din aceste tari sa invadeze UE.
Ca urmare, Romania, principala exportatoare de textile din Europa catre statele UE, va trebui sa se confrunte cu concurenta statelor asiatice, in special China si India, care au o mana de lucru mai ieftina decat aici. China si India ocupa deja primele doua locuri la exportul de textile catre UE, dar pot exporta, in prezent, doar cantitati limitate (contingente) de produse textile cu taxe vamale reduse. Multi din producatorii romani nu vor rezista "asaltului" asiatic.
O arma este calitatea
"Pe noi ne va afecta cel mai tare aceasta liberalizare, deoarece nu putem face fata preturilor impuse de statele asiatice, cam cu 50% mai mici decat cele pe care le practicam noi. Avem totusi avantajul unor produse de calitate, recunoscute de firmele contractoare din UE", spune Maria Grapini, presedinta Federatiei Patronale din Industia Usoara.
Ea spune ca din cele 5.000 de firme din industria textila, foarte putine sunt cele cu capacitate mare, care sa poata face fata productiei in masa a Chinei sau Indiei. Firmele mici isi pot pierde multe contracte, Grapini spunand ca estimeaza disparitia de pe piata a 40% dintre acestea anul urmator.
Numarul angajatilor din industria textila romaneasca este in prezent la aproape 600.000 de persoane, aproximativ 10 procente din totalul angajatilor din Romania.
Salariatii din industria textil sunt printre cei mai prost platiti din Romania. Salariul mediu net din industria textila si de confectii variaza intre 4,3 si 4,5 milioane de lei (107-112 euro) comparativ cu salariul mediu net pe intreaga economie, care este de 5,9 milioane de lei, cu aproximativ 35 de procente mai mare.
Reprezentantii guvernului recunosc ca industria texila romaneasca va fi afectata de liberalizarea comertului, dar spun ca efectele nu se vor vedea atat de rapid. In prezent, Romania detine 7% din importurile totale ale UE. China are 20%, iar India 11 procente.
Varful a fost in 2002
"Varful exporturilor romanesti de textile a fost in anul 2002. Desi au mai crescut de atunci, ponderea lor in exporturile romanesti a fost in scadere. Importurile cu taxe vamale mai mici din tarile asiatice vor fi fara indoiala un concurent serios pentru companiile romanesti pe piata europeana. Pe de alta parte, o delocalizare a productiei de textile catre tarile asiatice nu se va putea produce rapid," a declarat Vasile Radu, ministrul delegat pentru comert exterior.
In primele noua luni ale acestui an, valoarea totala a exporturilor Romanei de textile si confectii a fost de 3,1 miliarde de euro, cu 6,5 procente mai mare decat in aceeasi perioada a anului trecut. Cresterea exporturilor de textile a fost insa inferioara cresterii exporturilor in ansamblu. Textilele raman principala marfa de export a Romaniei, desi ponderea din totalul exporturilor a scazut in ultimii doi ani.
Magdalena Andrei, director general la producatorul de textile din fibre sintetice Siretul Pascani, spune ca tarile asiatice reprezinta cea mai mare amenintare pentru firmele din Romania, si din cauza faptului ca mentin in mod artificial o moneda scumpa (la un curs ridicat artificial fata de euro si dolar, cum este cazul yuanului) pe piata valutara, ceea ce face ca exporturile sa fie mai ieftine.
Aprecierea leului, inca un obstacol
In plus, in urmatorii ani aprecierea leului fata de euro va dezavantaja exportatorii romani si va produce schimbari in structura exporturilor. In plus, aprecierea leului pe termen lung va produce o migratie naturala a exportatorilor catre produse cu o valoare adaugata mai mare.
Tarile Uniunii Europene au adoptat recent o strategie comuna in privinta industriei textile care are drept puncte principale un grad mai mare de utilizare a inovatiei in domeniu, un grad mai ridicat de calificare a fortei de munca si utilizarea sanctiunilor comerciale in cazul incalcarii regulilor comertului international. Strategia va fi aplicata si de Romania incepand din 2007, cand va deveni membra a UE. "Daca exporturile chineze vor incalca elementele competitiei loiale vom folosi masuri de aparare comerciala," spune Vasile Radu.
Printre cele mai utilizate masuri de aparare comerciala se numara taxele anti-dumping, care adauga taxelor vamale in cazul producatorilor care isi exporta marfa sub costuri pentru a elimina competitorii. Uniunea Europeana a suprimat in ultimii ani mai multe din tratamentele preferentiale aplicate importurilor din China din cauza cresterii semnificative a unor sectoare ale economiei.
Companiile romanesti se gandesc la o schimbare de strategie pentru penetrarea si extinderea pe piata europeana prin investirea in utilaje noi, o noua orientare de organizare interna, care sa permita o activitate mai flexibila, si reducerea costurilor.
Anica Nisioi, director general al Braiconf Braila, spune ca societatea a avut in vedere liberalizarea comertului cu textile si a pregatit terenul pentru acest eveniment de la inceputul anului viitor, gandind in perspectiva o strategie de a ramane competitiva.
"Ne-am gandit la orientarea productiei catre segmentul mediu spre inalt - respectiv producerea brandurilor, cresterea in volum si calitate a serviciilor prestate clientilor, selectarea lor, organizarea si perfectionarea gestionarii productiei seriilor scurte", spune Nisioi. "Braiconf va produce <<moda>> care pentru moment sau pe termen scurt nu se poate realiza in Orient", continua ea. Braiconf se numara printre putinii producatori romani de textile care un brand cunoscut pe piata interna, dar nici Braiconf si nici alte societati romanesti din domeniu nu au reusit sa se faca cunoscute pe pietele externe. Majoritatea covarsitoare a exporturilor sunt realizate sub marci apartinand companiilor straine. Unii dintre producatorii romani primesc drept plata pentru manopera o parte din produsele pe care le realizeaza sub marci straine si pe care sunt nevoiti sa le vanda pe piata interna.
Marca proprie este viitorul
Lipsa unor marci proprii cunoscute pe pietele de desfacere reprezinta unul din principalele dezavantaje competitive ale companiilor romanesti. "Problema e sa avem produse noi, sa impunem marci, sa avem posibiliatea de a pastra lanturile de distributie. Liberalizarea comertului ne obliga sa facem eforturi pentru a creste productivitatea, deoarece statele asiatice au costuri de manopera mult mai mici", spune Paul Marin, director comercial la Bucovina Tex, procucator de textile din lana.
Intensificarea activitatii de branding pentru marcile proprii si largirea retelei de distributie, dar, mai ales realizarea de raporturi contractuale stabile sunt preocupari active ale firmelor romanesti de textile. "Daca vom cheltui mai multi bani pe cercetare, Uniunea Europeana poate deveni o mare piata interna. Important este sa nu ne pierdem clientii, o data cu liberalizarea comertului", spune Marin.
Siretul Pascani, companie cunoscuta pe piata interna mai ales ca producator de perdere spune ca scaderea taxelor vamale pentru exportile din Asia nu o va afecta cel putin anul viitor. "Noi am reusit, totusi, sa ne pastram contractele si pe anul viitor, o pondere de 60% din cifra noastra de afaceri fiind realizata pe pietele externe", spune Magdalena Andrei, directorul general al companiei.
Siretul Pascani s-a orientat catre o strategie de afacere full-business, renuntand la lohn. Si alte firme din domeniu spun ca lohn-ul este pe o linie descendenta, si ca linia in domeniul textilelor o reprezinta realizarea de marci proprii.
Maria Grapini spune ca fenomenul asiatic poate fi combatut printr-o schimbare structurala, o reorganizare prin flexibilitate. Firmele vor trebui sa accepte comenzi pe serii scurte, in termene foarte precise, pentru a rezista pe piata.
"Eu consider ca vor rezista firmele care vor fi flexibile, vor putea produce cantitati mici la preturi accesibile, si de calitate superioara celor din Asia. Desigur, firmele care au marca proprie si produc integral in Romania au sansa sa reziste globalizarii. Vor exista firme mici si mijlocii care vor gravita in jurul firmelor mari, care vor derula contractele, iar lohn-ul va consta numai in brand, restul realizandu-se de executant, ceea ce este un avantaj, deoarece va creste valoarea adaugata", incheie Grapini.
De la Cluj vine Falla
Producatorul de confectii clujean LCS Conf, fosta societate Flacara, In acest scop, firma si-a lansat la sfarsitul anului trecut primul brand propriu, Falla, iar in martie 2004 a deschis primul magazin din Bucuresti, care se alatura celor doua existente in Cluj.
Compania intentioneaza ca pana in 2010, ponderea productiei in sistem lohn sa scada sub 50% din activitatea firmei, in conditiile in care, in prezent, 95% din produsele firmei se produc in acest sistem.
Reprezentantii companiei au hotarat sa schimbe strategia firmei pentru ca trebuie sa creasca ponderea productiei propriei marci. Am decis sa nu mai acordam dividende, indiferent de nivel, pentru ca trebuie sa castigam piata interna. Ei afirma ca societatea are nevoie de lichiditati pentru a deschide mai multe magazine, pentru investitii in marketing si publicitate, dar si pentru a deschide reprezentante proprii in Uniunea Europeana
Compania a realizat deja primul export de produse proprii in Olanda, si se orienteaza in continuare catre piata vestica si cea a Rusiei. Inainte de ?89, Rusia era principala tara in care ajungeau exporturile Flacara.
Compania clujeana lucreaza in prezent in proportie de 95% in sistem lohn, realizand imbracaminte pentru nume importante din industria modei. Benetton sau Esprit sunt printre clientii vechi ai fabricii clujene, iar ultimele contracte semnate au fost cu Gerry Weber, pentru productia de blaizere, si Max Mara pentru produse de dama.
Conducerea firmei estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de circa 6,5 mil. euro), cu 23% mai mare decat in 2003.
Bucovina Tex lucreaza in mare parte in nume propriu
Compania din Radauti Bucovina Tex, proprietatea a omului de afaceri Aurel Olarean aflata intre primele zece locuri in topul firmelor romanesti din domeniul textilelor, a dezvoltat o politica de creare a unor modele proprii in ultimii ani. Societaea produce in nume propriu, pentru export, o gama larga de articole de imbracaminte: hanorace, pantaloni, fuste, jachete, pulovere, imbracaminte sport.
Olarean afirma ca a investit in fabrica peste 1,5 milioane de dolari in ultimii trei ani. 99% din productia companiei merge la export. Cifra de afaceri a societatii Bucovina Tex in anul 2004 s-a apropiat de cinci milioane dolari, in conditiile unui profit net de aproape 100 de mii de euro.
Directorul economic al Bucovina Tex, Paul Marin, spune ca societatea a reusit sa reduca ponderea lohn-ului la 10-15 procente, considerandu-l o masura de subzistenta. Marin spune ca viitorul firmelor de textile este reprezentat de crearea unor brand-uri proprii, care sa se impuna prin calitate.
Cea mai importanta piata de desfacere este Uniunea Europeana (principalele tari fiind: Suedia, Franta, Marea Britanie, Germania, Italia). In prezent, 98 de procente din productia societatii este exportata in 14 tari europene si U.S.A.
Exemplul Jolidon nu a mai fost urmat de nimeni
Jolidon este una dintre putinele fabrici de confectii din Romania care a dezvoltat puternic o marca romaneasca, nefiind angrenata in productia in lohn care a monopolizat activitatea majoritatii fabricilor de profil din Romania
Prin fuziunea Jolidon - Adesgo din vara acestui an, Gabriel Carlig, actionarul majoritar al Jolidon Cluj a reusit sa dea nastere celui mai mare producator de lenjerie intima din Romania. Carlig a infiintat firma Jolidon acum 11 ani, iar zece ani mai tarziu, numarul magazinelor care distribuiau produsele fabricii clujene la nivel national a trecut de o mie.
Compania a inceput sa-si dezvolte o retea proprie de magazine, inca din 1998, care cuprinde acum 30 de magazine. Produsele Jolidon au trecut pentru prima data granitele Romaniei acum patru ani cand a fost deschisa la Budapeste prima filiala din strainatate. A urmat Jolidon Italia, la Milano si Paris.
Atractivitatea fuziunii cu Argos nu consta numai in marca si produsele realizate, ci si in proprietatile imobiliare detinute, tinand cont de faptul ca pretul la cladirile din centrul Clujului sunt extrem de ridicate, situandu-se intre 2.000-3.000 euro/mp. Jolidon are peste o mie de angajati, iar anul trecut cifra de afaceri s-a ridicat la 6 milioane de euro. Argos a obtinut la jumatatea anului trecut un profit net de 300.000 de euro, la o cifra de afaceri de 2,1 milioane de euro. Compania are 950 de angajati.
vlad.nicolaescu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
