Incetinirea cresterii economice in Uniunea Europeana si criza financiara din Turcia vor avea un impact major asupra cresterii economice prognozate pentru Romania in 2001, se arata in raportul asupra economiei romanesti al The Economist Intelligence Unit din martie anul acesta.
Desi economiile tarilor din UE, inspre care s-au indreptat 63% din exporturile Romaniei in 2000, vor avea o situatie mai buna anul acesta decat economia Statelor Unite, cresterea din UE va fi doar de 2,6% in 2001 si 2002, fata de o de 3,3% in 2000.
Chiar in conditiile acestei diferente in favoarea UE, daca economia americana nu va fi scoasa din amortire de scaderea accentuata a dobanzilor decisa de FED, cresterea din UE va fi revizuita in jos, astfel incat si economia romaneasca va avea de suferit.
De partea cealalta, chiar daca exporturile Romaniei in Turcia reprezinta doar 6% din total, devalorizarea lirei turcesti va mari competivitatea exporturilor din aceasta tara, mai ales de textile, segment care reprezinta o treime din exporturile Romaniei.
Criza din Turcia poate fi de asemenea cauza unei ajustari a portofoliului investitorilor pe pietele in curs de dezvoltare.
Aceasta ar putea duce la o scadere a lichiditatii pe pietele internationale de capital, adica o majorare a dobanzilor si o crestere a dificultatii Romaniei de a-si satisface inca onerosul serviciu al datoriei externe, crede EIU.
Economistii de la EIU asteapta o crestere a deficitului de cont curent in urmatoarea perioada pana la 3,7% din PIB in 2001 si 4% in 2002, adica 1,4 miliarde de dolari si respectiv 1,6 miliarde de dolari.
Efectul negativ al cresterii mai mici a economiilor din Uniunea Europeana, care vor absorbi astfel mai putine marfuri romanesti si al competitivitatii textilelor turcesti asupra exporturilor romanesti ar putea fi partial compensat de aprecierea euro fata de dolar.
In plus, la aceasta compensare ar putea contribui cresterea exporturilor industriale, mai competitive pe pietele externe.
Importurile vor depasi exporturile in 2001 in conditiile in care companiile isi vor mari cererea pentru importuri de bunuri de capital iar consumul privat va creste, afirma economistii EIU. Deocamdata, euro nu s-a apreciat fata de dolar pe pietele externe, astfel incat deficitul balantei comerciale creste.
Cu toate acestea, cred economistii EIU, scaderea preturilor la titei de pe pietele internationale ar putea ajuta Romania sa mentina deficitul comercial in limite rezonabile.
Desi cresterea deficitului arata marirea volumului de bunuri de capital cumparate pentru reconstructie, planul Guvernului de absorbtie masiva a investitiilor straine este considerat "supra-optimist".
Deficitul extern ar urma sa fie finantat de o combinatie intre fluxul de investitii straine directe si imprumuturi externe daca un acord cu FMI va fi incheiat.
Serviciul datoriei externe este de circa 3 miliarde de dolari in 2001, si BNR intentioneaza sa faca emisiuni de obligatiuni in al doilea si al treilea trimestru din acest an.
Un pesimism devenit deja optimism
Nici la inflatie asteptarile EIU nu se suprapun cu cele ale autoritatilor romane, considerate prea optimiste. Guvernul a stabilit o tinta inflationista de 25% pentru 2001, dar EIU se asteapta la o crestere a preturilor de 30% anul acesta si 20% in 2002.
"Asteptarile noastre privind inflatia depind in mod crucial de marime deficitului bugetar si de posibilitatea finantarii deficitului din surse neinflationiste, de exemplu veniturile din privatizare" afirma raportul EIU.
Inflatia de pe primele patru luni ale acestui an, de 11,1%, arata insa ca chiar si previziunile britanicilor ar putea fi prea optimiste. O scadere a a inflatiei ar putea surveni insa pe baza diminuarii preturilor titeiului si a cresterii euro fata de dolarul american.
Dilema Guvernului: inflatie sau exporturi?
Guvernul se afla in fata unei dileme: sa micsoreze devalorizarea leului pentru o inflatie mai mica, sau sa faca un leu si mai slab fata de dolar pentru a creste competitivitatea exporturilor?, cred economistii EIU.
Cu rezerve de 3,9 miliarde de dolari, Banca Nationala a Romaniei este capabila sa controleze rata de schimb a leului.
"Ne asteptam ca BNR sa urmareasca cresterea euro fata de leu in 2001 daca euro va continua sa se intareasca fata de dolar. Daca euro va scadea fata de dolar, BNR ar putea sa urmareasca cresterea dolarului fata de leu", afirma economistii EIU.
Riscul major al acestei politici ar fi un esec al incheierii acordului cu FMI si, in consecinta, o pierdere a increderii investitorilor straini in economia romaneasca, ceea ce ar conduce la o devalorizare reala majora a leului. Leul s-a depreciat cu 42% fata de dolar in 2000, in comparatie cu o inflatie de 40%.
Evolutiile de pe primele patru luni confirma estimarile EIU. In aceasta perioada, devalorizarea leului fata de dolar a fost de 8,9%, fata de o inflatie de 11,1%.
In afara de ianuarie, in toate lunile de pana acum oferta de valuta a fost mai mare decat cererea, astfel incat BNR a cumparat deja 400 de milioane dolari, provocand practic devalorizarea amintita a leului.
Euro a scazut fata de dolar in ultima perioada, ajungand iarasi la nivelurile de asta iarna, astfel incat este de asteptat ca politica inceputa de BNR sa fie continuata, adica sa fie impins mai departe dolarul in sus, chiar daca nu peste inflatie, pentru a nu pune in pericol exporturile, adica deficitul balantei comerciale.
Britanicii vad doar 2,6% crestere in 2001
Economistii britanici cred ca asteptarile Guvernului privind o crestere reala a PIB de 4,2-4,5% in 2001 si de pastrare a acestui ritm in urmatorii patru ani sunt prea optimiste.
Cresterea reala a PIB asteptata de economistii de la EIU este de 2,6% pentru anul acesta si 2,9% pentru 2002. Dar de unde vine aceasta diferenta?
Absorbtia mai mica a marfurilor romanesti in UE si competitia turca pe textile ar putea sa incetineasca exporturile in 2001, pe cand cresterea importurilor va ramane relativ neafectata, avand in vedere consumul privat din ce in ce mai mare si o accelerare usoara a investitiilor.
Date fiind socurile externe din 2001, cresterea la export va depinde, spre deosebire de anul trecut, de amplificarea consumului privat si a investitiilor, cred economistii EIU.
Cat despre ponderea ramurilor economiei in formarea PIB, EIU estimeaza ca agricultura nu-si va mai reveni din caderea provocata de seceta din 2000.
De la 20,5% in PIB in 1999, ponderea valorii adaugate de agricultura in PIB a fost de 16,2% in 2000, iar pentru anii urmatori proportia se invarte tot pe aici.
Dupa ce "au luat fata" industriei in 2000, cu 43,5% fata de 40,3%, serviciile vor ajunge usor-usor la 45% din PIB in 2003 si un procent mai mult in 2005.
Cum in 1990 ponderea sectorului tertiar, masura mult-asteptatului statut de tara "dezvoltata", era de doar 26% din PIB, estimarile pentru 2005 nu arata o rasturnare totala a situatiei intr-un deceniu si jumatate, ci doar un trend fundamental bun. Noroc cu seceta din 2000!
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
