Sute de oameni din cateva orase ale tarii au petrecut cateva ore in strada in noaptea de miercuri spre joi speriati de cutremurul produs in zona Vrancei, cel mai puternic de dupa 1990. Miscarea seismica s-a simtit si in tarile din jur, nu a produs pagube materiale importante, iar singura victima a fost un adolescent din Chisinau care a murit in urma unui atac de panica.
"Nu exista motive pentru ca populatia sa intre in panica. Un cutremur catastrofal nu este posibil in Romania pana in aprilie 2006 si nu exista certitudinea unui astfel de seism nici dupa aceasta data", a declarat ieri directorul general al Institutului National de Fizica a Pamantului, Gheorghe Marmureanu.
Potrivit acestuia, seismul care s-a produs miercuri la ora 23,34, a avut o magnitudine de 6 grade pe scara Richter, fiind inregistrat de aparatele de specialitate cu 22 de secunde inaintea producerii. Intensitatea cutremurului in zona epicentrala a fost de sase-sapte grade pe scara Mercalli, fiind simtit la Bucuresti cu intensitatea de sase grade.
Seismul a fost simtit pe o arie extinsa pe teritoriul Romaniei, precum si in Turcia, Ucraina si Republica Moldova. Seismul a generat panica la Instanbul, zeci de oameni iesind speriati in strada, la miezul noptii. Observatorul seismologic Kandili de la Instanbul, a anuntat ca seismul a avut o magnitudine preliminara de 6,5 grade pe scara Richter. In Republica Moldova, intensitatea sesismului, a fost de 5,8 grade pe scara Richter, acesta fiind unul din cele mai puternice cutremure din ultimii 14 ani inregistrate in aceasta tara.
In tara, cutremurul a mai provocat doua miscari seismice de mai mica intensitate, resimtite in zona Focsani-Ramnicu Sarat.
Ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, Eugen Bejinariu, a precizat ca seismul nu a produs pagube materiale importante sau defectiuni la retelele de distributie a utilitatilor.
Pagube minore, panica mare
Sute de bucuresteni au iesit in strada, la miezul noptii, speriati de ideea ca seismul ar putea fi urmat de replici mai mult sau mai putin puternice. Retelele de telefonie au fost nefunctionale, timp de aproximativ jumatate de ora de la seism. In schimb, dispeceratul pompierilor si cel al Politiei au functionat, nefind semnalate probleme deosebite.
In Capitala, medicii de la Salvare au primit un numar dublu de apeluri fata de normal, in primele 30 de minute dupa seism.
La Iasi, sute de persoane - mai ales locatari ai blocurilor turn din centrul orasului - au stat in strada pana aproape de ora patru, de frica unui nou cutremur. Timp de zece minute dupa seism, cateva cartiere din oras au ramas in bezna, dar echipele de la Electrica au remediat defectiunile. Cel mai mult au avut de lucru cadrele medicale de la Ambulanta care, in prima jumatate de ora dupa seism, au primit 50 de apeluri - jumatate din numarul de solicitari dintr-o zi obisnuita. Cutremurul a fost resimtit si la Brasov, cu mai mica intensitate, fiind suficient de puternic insa pentru a scoate in strada o serie de localnici. La fel la Constanta, in timp ce in unele orase din Ardeal seismul a trecut neobservat.
Si in judetul Covasna, sute de oameni au coborat in fata blocurilor, in strada, de teama unui nou seism. La unele blocuri a cazut tencuiala si unele cladiri au suferit fisuri. In judetul Harghita, o conducta de apa a fost avariata si peste 100 de apartamente au ramas ara apa rece. Imediat dupa cutremur, zeci de persoane au iesit pe strada in fata imobilelor si mai multe grinzi de la o casa veche din Miercurea Ciuc s-au prabusit.
Conform unor surse din Inspectoratul Judetean de Protectie Civila Buzau, o problema minora a fost semnalata la Spitalul Judetean Buzau, unde, in urma cutremurului, o grinda s-a desprins din tavan. In rest, la etajele superioare ale unitatii spitalicesti nu au fost incidente, singurele probleme fiind cele legate de panica produsa de seism in sectia pediatrie, unde copiii s-au speriat destul de tare.
In Capitala, verificari la blocurile cu buline
Inspectorii de stat in constructii si cei ai serviciilor de disciplina in constructii din cadrul primariilor bucurestene de sector au inceput de ieri sa verifice structurile de rezistenta ale imobilelor incadrate clasa I de risc seismic, pentru a constata urmarile seismului de miercuri noapte.
"In Bucuresti, fiecarei echipe de inspectori in constructii i-a fost repartizata o zona din oras pe care o verifica, iar in baza datelor culese se vor stabili prioritatile. Deocamdata - si nu cred ca vor aparea modificari ale datelor - nu exista pericole, imobile afectate ori victime", a declarat prefectul Capitalei, Dan Darabont, citat de Medifaxa.
In Bucuresti exista 115 imobile constuite pana in anul 1940, incadrate in clasa I de risc seismic, in timp ce in restul tarii numarul acestora este mult mai redus. Printre acestea se afla sediul Primariei si al Prefecturii Capitalei, precum si numeroase imobile situate mai ales in zona ultracentrala a orasului - in centrul istoric al Bucurestiului, pe bulevardul Magheru si pe Calea Victoriei.
Masuri similare au fost luate si in celelalte localitati din tara. Responsabilii locali din zona de sud-est a tarii s-au intrunit la scurt timp dupa producerea cutremurului, fiind luate masurile prevazute in astfel de situatii, a declarat ministrul delegat pentru administratia publica, Gheorghe Emacu.
Despre cutremure
In Romania, principala sursa de cutremure o reprezinta regiunea Vrancea, dar seisme se mai produc si in Oltenia, Sud - Estul Banatului, in Nordul Moldovei. Cutremurul cu cea mai mare magnitudine, 7,4 pe scara Richter, s-a prous in 1904 si s-a soldat cu circa 3.000 de morti, alunecari de teren in centrul si sudul Moldovei. Potrivit lucrarii " Cutremurul - Risc asigurabil", seismul a fost resimtit pe o suprafata de circa 2 milioane de km patrati incluzand Moscova, Istanbul, Salonic si Budapesta. Apoi a urmat cel din 1977, cu o magnitudine de 7,2, in urma caruia s-a inregsitrat cel mai sever nivel al distrugerilor. Atunci si-au pierdut viata circa1.600 de persoane, iar alte 11.000 au fost ranite. Valoarea distrugerilor a depasit doua miliarde de dolari.
Literatura de specialitate defineste magnitudinea unui cutremur - exprimata pe scara Richter - ca fiind masura tariei cutremurului sau a energiei eliberate sub forma de unde seismice. Limita superioara a scarii Richter este 8,8, data de cel mai mare cutremur inregistrat pana in prezent.
Intensitatea - exprimata pe scara Mercalli - este o masura subiectiva, care descrie cat de puternic a fost simtit un soc intr-un anumita zona. Ea se bazeaza pe efectele observate ale miscarilor produse de cutremur asupra oamenilor, cladirilor, terenului etc. Aceasta scara cuprinde 12 niveluri crescatoare (de la miscari imperceptibile la distrugeri catastrofice) si este reprezentata de obicei prin cifre romane. Scara intensitatilor nu are o baza matematica, fiind aranjata arbitrar doar pe baza efectelor observate.
Apeluri si mesaje SMS ca in noaptea de Revelion
Cresterea numarului de apeluri in intervalul imediat urmator cutremurului de miercuri seara a creat si probleme retelelor operatorilor de telefonie. Responsabilii operatorului de telefonie fixa RomTelecom au declarat ca nu au existat blocaje in retea, insa Orange si Connex au recunoscut ca numarul mare de apeluri a dus la congestionarea retelelor, in special in Bucuresti. Operatorii de telefonie mobila au anuntat ca nu au existat probleme pe partea mesajelor text, desi utilizatorii au observat intarzieri de cateva ore la primirea SMS-urilor trimise imediat dupa cutremur.
"Cresterea volumului de apeluri voce a fost de zece ori fata de o zi normala a saptamanii, nivel comparabil cu cel din noaptea de Anul Nou", au declarat resposnabilii RomTelecom. Ei au precizat ca numarul de apeluri catre serviciul de informatii 931 a fost de trei ori mai mare decat in seara precedenta, oamenii dorind sa afle in special numarul Institutului de Seismologie.
Dupa cutremur, reteaua Connex a fost congestionata temporar, in special in Bucuresti, ca urmare a efectuarii simultane a unui numar mare de apeluri, au precizat oficialii MobiFon. Comparativ cu noaptea precedenta, in noaptea de miercuri spre joi traficul apelurilor a crescut cu 260% in intervalul de timp 23:00 - 01:00, media fiind de 180% in intervalul 23:00 - 07:00. Traficul de SMS nu a fost afectat de congestie.
In reteua Orange au aparut congestii in intervalul orar 23.00-03.00. In itervalul de vaf (23.00-01.00) s-a inregistrat o crestere a volumului de apeluri de 175%. Conform oficialilor Orange, traficul de SMS nu a avut probleme, desi in intervalul orar 23.45-01.00 a fost inregistrata o crestere de 188% .
Zapp a raportat de asemenea o crestere a apelurilor, in intervalul 11.00-1.00 de 100% fata de ziua precedenta.
Toate aceste date au fost oferite in comparatie cu ziua precedenta, cand sarbatoarea Sfantului Dumitru a determinat un trafic cu mult mai mare fata de o zi oarecare din saptamana. (Dan Dragomir)
miruna.lebedencu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
