Dupa doua amanari, se pare ca la 19 martie guvernul Nastase isi va pune pielea la bataie in Parlament cu un pachet de legi impotriva coruptiei. La drept vorbind, nu e vorba nici de o initiativa politica a PSD, si nici nu e o cauza de veselie pentru conducerea partidului si Guvern.
In realitate, toti pasii mari de reforma a structurilor economice in Romania s-au efectuat sub constrangere externa, under durress. Cu atat mai dureroasa este constrangerea cand ea vizeaza pe demnitari si parlamentari, in genere pe cei aflati la putere.
Dar sa o spunem din toata inima ca daca textul ramane in forma pe care o avem in mana, acest pachet constituie un mare progres pentru Romania si merita toata lauda.
Pachetul cuprinde 17 proiecte de lege, unele cu totul noi, altele - modificari ale unor acte normative aflate in vigoare. Mai importante, chiar capitale, sunt doua legi care au provocat dispute aprige, dari inapoi, chiar manevre de inmormantare: conflictul de interese intre afaceri si politica si legea declararii averilor.
Legea conflictului de interese, inspirata de legislatia americana, prevede ca parlamentarii si demnitarii nu mai au voie sa faca parte din consilii de administratie, considerate ca organe de decizie, dar pot detine actiuni si deci pot fi membri ai AGA, dar nici aici in pozitii executive, ca presedinte sau secretar. Demnitarii nu au voie nici sa-si cesioneze firmele catre sotii sau copii in perioada mandatului. Cum spunea Iliescu, sa separam apele intre afaceri si politica, stiut fiind ca pana acum traiau in perfect concubinaj.
La declararea averilor, dupa tot felul de trucuri si chichite, facandu-se apelul si la modelul bulgaresc care pastreaza discretia fata de public, s-a revenit la formula initiala, chiar mai dihai decat era. In declaratia averii vor fi mentionate terenuri agricole si forestiere, intravilane, apartamente, case de locuit si de vacanta, spatii comerciale, autoturisme, masini agricole, iahturi, salupe. S-a facut exceptie numai la bijuterii si opere de arta; din stima pentru cei cu pasiuni de colectionari, tablourile si sculpturile raman discrete. In schimb, s-a introdus obligatia de a raporta orice cadou a carui valoare depaseste 300 milioane lei.
Toate acestea reprezinta pretul pe care trebuie sa-l plateasca demnitarii pentru biletul de intrare in NATO. Este cunoscut faptul ca la Praga summitul a adresat doar o invitatie Romaniei si celorlalte tari candidate. Acum urmeaza insa ca cele 19 parlamente din statele membre sa valideze intrarea in organizatia nord-atlantica. In timpul vizitei pe care a facut-o la Bucuresti, Lordul Robertson, secretarul general al NATO, a rostit o scurta cuvantare in fata Parlamentului. In gen anglo-saxon, el a spus parlamentarilor pe sleau: "Aliatii NATO urmaresc indeaproape reforma din Justitie si din Administratia Publica, plus efortul pentru a tine sub control coruptia. Noile legi trebuie aplicate fara discriminare sau privilegii speciale".
Nici ca se putea un avertisment mai clar si mai categoric. De aceea, votul la pachetul anticoruptie pentru care guvernul Nastase isi asuma raspunderea la 19 martie reprezinta pretul biletului de intrare a Romaniei in Tratatul Atlanticului de Nord.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
