Subventiile directe de la buget pentru firmele cu adevarat viabile din agricultura, adice pentru exploatatiile mari, de peste 1.000 de hectare, nu reprezinta decat 1% din finantarile de la buget alocate pentru micile exploatatii agricole, de subzistenta. Prin legea creditului agricol, devenita functionala la inceputul acestui an, s-au acordat credite de doar 30 milioane euro pana acum ,din care circa 3 milioane de euro reprezinta contributia statului prin acoperirea a 10-30% din valoarea creditului, in functie de cultura.
In conditiile in care reticenta bancilor in acordarea de credite fermierilor nu a dat nici un semn ca s-ar diminua in acest an, iar agentia Sapard nu poate asigura necesarul de finantari pentru culturile de toamna sau de primavara, legea creditului agricol a fost considerata de marii producatori ca un instrument de finantare oportun.
Autoritatile si-au focalizat atentia, in acest an electoral, catre acordarea de finantari cu precadere catre micii fermieri a caror productie este folosita intr-o majoritate covarsitoare pentru suplinirea propriilor nevoi si nu pentru a furniza materie prima industriei alimentare.
Sumele acordate pentru cei care au pana in 5 hectare de pamant au fost de circa 300 de milioane de euro.
Marile exploatatii agricole au contribuit masiv la coagularea pamanturilor - puternic faramitate in anii anteriori, fenomen care este destul de prezent si in acest an - au lucrat anul trecut circa 40% din suprafata arabila a tarii. Acestea au mai avut si alte instrumente de finantare subventionate de stat: circa 33 de milioane de euro pentru sprijinirea cu 45% a achizitionarii de tractoare sau subventiile acordate pentru productia marfa.
Bonificatie pentru buni platnici
Legea Creditului Agricol este un instrument pentru sprijinirea producatorilor agricoli pentru infiintarea, intretinerea si recoltarea culturilor agricole sau pentru sustinerea sectorului zootehnic prin aprovizionarea cu materii prime sau asigurarea culturilor si a plantatiilor impotriva efectelor daunatoare.
Prin intermediul acestei legi, producatorii agricoli, persoane fizice sau juridice primesc, dupa rambursarea creditului, intre 10-15% din valoarea creditului solicitat prin bancile comerciale, maximul permis fiind de 30%. Nu mai putin de 8 banci comerciale au deschis linii de creditare, iar suma acordata pana la mijlocul acestei veri a fost de circa 30 de milioane de euro, dintre care peste 90% din creditele contractate au fost date prin Banca Comerciala Romana (BCR).
"Am luat bani prin intermediul acestei legi, i-am platit la timp si am beneficiat de o subventie intre 10 si 15%, in functie de natura culturii. Practic, am beneficiat de un credit cu o dobanda mult mai mica decat cea existenta pe piata", spune Adrian Porumboiu, presedintele holdingului agricol Comcereal Vaslui, care cultiva o suprafata de 40.000 de hectare.
Mihai Anghel, presedintele holdingului agricole Cerealcom Dolj, care cultiva o suprafata de peste 25.000 de hectare, sustine ca Legea Creditului Agricol aduce o disciplina financiara in randul companiilor din agricultura. "Creditele luate pe baza acestei legi aduc o mai mare disciplina in randul fermierilor si ii determina pe acestia sa respecte mai mult institutia creditului. Pe de alta parte ar fi bine, ca legiuitorii sa se gandeasca la o nivelare a sprijinului care sa acopere dobanzile existente acum pe piata", spune Anghel. Pentru cultura de grau se acorda o bonificatie de 10%, in timp ce dobanzile pe piata ajung si la 25%.
La nivelul tarii, 10 judete nu au accesat creditul agricol desi au potential agricol: Valcea, Mures, Caras-Severin, Covasna, Mehedinti, Sibiu, Bistrita-Nasaud, Hunedoara, Harghita, Gorj. Celelalte judete au apelat la aceasta forma de sprijin, judetul Alba primind creditare in valoare de peste 10 milioane de euro, in timp ce in judetul Cluj s-au accesat credite in total de peste 4 milioane de euro
Micii fermiei, principalii beneficiari de subventii guvernamentale
Ponderea covarsitoare a subventiilor acordate de stat pentru anul agricol 2003-2004 a fost reprezentata de cele circa 300 de milioane de euro care au mers catre micii fermieri, care au primit 50 de euro pentru fiecare hectar de pamant pana la maxim 5 hectare. In randul marilor fermieri a existat si inca mai persista o nemultumire legata de sprijinul mare acordat de stat micilor fermieri in dauna marilor exploatatii agricole, oarecum justificata avand in vedere faptul ca o mare parte a acestor bani nu ajung sa fie investiti in agricultura. In acelasi timp, la fel de adevarat este ca majoritatea covarsitoare a micilor fermieri sunt puternic decapitalizati, iar la nivelul UE ei reprezinta coloana vertebrala a agriculturii.
Alocarea a circa 300 de milioane de euro pentru micii fermieri are si o puternica incarcatura sociala pentru ca in mediul rural traieste circa 36% din populatia apta de munca (aproape zece milioane de persoane) potrivit balantei fortei de munca realizat anual de Institutul National de Statistica.
Cat vor indulci impactul aderarii subventiile de la UE?
Fermierii europeni primesc actualmente o subventie directa de circa 300 de euro/hectar, iar cei romani vor primi dupa aderare un sprijin din partea UE de circa 25% din cea a europenilor, deci de 75 euro la hectar. Subventia va creste anual cu 10%.
Agricultorii unguri, de exemplu, primesc acum circa 130 de euro subventie la hectar, mai putin de jumatate din cea a fermierilor europeni.
Politica Agricola Comuna (PAC) care va ghida dupa momentul aderarii afacerile fermierilor romani are la baza trei piloni: crearea si mentinerea unei singure piete si a unor preturi comune (o singura piata in care produsele agricole circula liber), respectarea notiunii de preferinta comunitara (in comertul agricol se manifesta o singura preferinta pentru marfurile produse in interiorul Comunitatii, cumparatorii de produse necomunitare trebuind sa plateasca un supracost) si solidaritatea financiara (statele membre participa impreuna la constituirea resurselor si beneficiaza de finantarea cheltuielilor legate de PAC).
De-a lungul timpului, cheltuielile legate de PAC au mers de la 63% din bugetul total comunitar in 1988 la putin peste 50% in urma cu aproape zece ani, aceasta in conditiile in care numarul total de agricultori a inregistrat scadere constante inaintea aderarii celor 10 noi state membre in mai 2004.
Fondurile post-aderare pe care le va primi Romania pentru plati directe si politici in perioada 2007-2009 se ridica la circa 3 miliarde de euro. Exista numeroase ingrijorari legate de puterea financiara a statului roman de a sustine diferenta de la 25 la 50 de procente aferenta subventiilor asa cum s-a intamplat in cazul Poloniei, de exemplu, care a negociat ca, sustinerea pentru fermierii locali, sa se situeze, pentru inceput, la un procent de 60% fata de vechii membri ai UE, urmand ca diferenta sa fie suportata de la bugetul de stat.
Executivul roman din 2007 va fi nevoit sa aloce alte 1-2 miliarde de euro pentru a sprijini producatorii agricoli autohtoni in lupta cu cei din UE, in conditiile in care bugetul de anul acesta al Agriculturii este de 730 de milioane de euro, din care putin sub jumatate este alocat pentru subventii. Aceasta este una dintre cele mai fericite situatii, insa daca din miliardul de euro alocat anual vor fi directionati bani pentru investitii si pentru infrastructura rurala, sumele pentru subventii se vor reduce dramatic.
stelian.negrea@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
