Planul de colectari pentru bugetul general consolidat a fost indeplinit, chiar daca veniturile au avut o structura complet diferita.
Veniturile colectate la bugetul general consolidat in anul care tocmai s-a incheiat totalizeaza 22,45 miliarde de euro, adica aproximativ 30% din Produsul Intern Brut, estimat la 75 mld. euro. In tot anul 2005, nivelul incasarilor la bugetul de stat a inregistrat o crestere reala de 5,3% comparativ cu 2004.
Cea mai mare parte a veniturilor colectate la buget provine din impozitele indirecte, adica acelea care taxeaza consumul populatiei si al companiilor: taxa pe valoarea adaugata, accizele si taxele vamale.
Bugetul de stat s-a sprijinit in 2005 pe impozite indirecte in proportie de 70%, de-abia restul revenind incasarilor din impozite directe.
In cazul acestora din urma, anul 2005 a marcat o adevarata revolutie fiscala: cota unica de 16% a inlocuit vechiul impozit pe profit (25% aplicat in 2004 si 19% propus pentru 2005), precum si impozitul progresiv pe venituri, inclusiv salarii (cuprins intre 18% si 40% in 2004).
Cu alte cuvinte, cota unica a insemnat acelasi nivel de impozitare pentru munca si capitaluri, dupa ce ani de-a randul tratamentul fiscal a fost foarte diferit in aceste doua domenii.
"Din punctul de vedere al impactului direct, este evident ca masurile fiscale nu au avut efectul scontat", considera Liviu Voinea, analist in cadrul Grupului de Economie Aplicata (GEA).
Economia subterana nu a fost scoasa la iveala asa cum se spera, iar scaderea nivelului impozitelor nu a fost compensata de o crestere a bazei de impozitare, a mai spus el.
Analistii si guvernantii afirma la unison ca introducerea cotei unice de 16% a lasat in economie lichiditati de peste un miliard de euro, majoritatea acestor fonduri fiind concentrata la companii. Ca urmare, populatia si companiile s-au trezit cu diverse sume disponibile imediat, pe care le-au directionat catre consum.
Cresterea consumului a avut ca prima consecinta majorarea incasarilor bugetare provenite din TVA, accize si taxe vamale, adica o colectare crescuta de impozite indirecte. Cu alte cuvinte, banii pe care i-a lasat initial cota unica in buzunarele populatiei si ale companiilor s-au intors in cea mai mare parte la buget, datorita consumului.
Mecanismul este mai echitabil pentru populatie, care plateste impozite mai corecte si este taxata pentru cat consuma, nu pentru cat castiga. In acelasi timp, veniturile colectate la bugetul de stat au crescut in mod real cu peste 5%, reusind chiar sa indeplineasca in proportie de 99,4% programul de incasari stabilit prin Legea bugetului, adoptata in urma cu mai bine de un an.
Insa aceasta circulatie a lichiditatilor intre contribuabili si buget are o problema: bugetul devine din ce in ce mai dependent de impozitele indirecte, adica de consum.
Pe de alta parte, cererea de consum este satisfacuta in cea mai mare parte cu bunuri mai scumpe, din import, dovada fiind cresterea colectarilor de taxe vamale si accize.
Din aceasta cauza, economia si bugetul s-au confruntat cu un paradox: autoritatile au incercat sa limiteze cresterea exploziva a consumului, dar odata limitat consumul, impozitele indirecte nu vor mai alimenta bugetul ca pana acum, iar incasarile statului vor incepe sa se reduca.
"In prima faza, consumul a fost stimulat de banii lasati in economie de cota unica. Apoi, prin masuri administrative, cum au fost cele adoptate de Banca Nationala pentru limitarea creditarii, cresterea consumului a fost mai lenta. In tot acest timp insa, celelalte componente ale cresterii economice nu au fost luate in considerare sau chiar au fost inhibate", explica analistul GEA.
"De exemplu, cresterea consumului a determinat cresterea inflatiei, iar dobanzile pentru depozite au devenit real negative. In aceste conditii, economisirea a avut de suferit, la fel si investitiile. Din alte motive, cum ar fi fluctuatiile cursului de schimb si cresterea preturilor administrate, productia industriala a inceput sa scada", a mai spus Liviu Voinea.
Profiturile brute ale companiilor au crescut cu 15% in 2005
Ca urmare a introducerii cotei unice, incasarile din impozitul pe profit au inregistrat practic o stagnare in termeni nominali (un plus de 0,8%), ceea ce s-a tradus printr-o scadere reala de 7,5%, in conditiile unei inflatii medii de 9% in 2005.
Comparativ cu programul de incasari stabilit prin legea bugetului pe anul trecut, veniturile din impozitul pe profit reprezinta 98,2%, ceea ce inseamna ca planul a fost aproape indeplinit.
Totusi, programul de incasari a fost construit pe baza unui impozit pe profit de 19%, in timp ce incasarile efective au aplicat aceasta cota doar in primul trimestru din 2005, in ultimele noua luni ale anului aplicandu-se cota de impozit de 16%. De aceea, stagnarea incasarilor din impozitul pe profit arata de fapt o crestere de circa 10%-15% a profiturilor companiilor in cursul anului 2005.
Incasarile din impozitul pe profit s-au dublat practic in ultimii 5 ani, de la sub 0,9 miliarde de euro in 2001 la aproape 1,8 mld. euro anul trecut.
In cazul impozitului pe venit si salarii, colectarile la buget au scazut in 2005 cu 13,2% in termeni reali comparativ cu anul 2004, dar au depasit totusi programul de incasari cu 5,2%. La fel ca si in cazul impozitului pe profit, programul de incasari a fost construit pe alta structura: impozit progresiv pe salarii si impozite de 1% pentru castigurile de la Bursa si din dobanzile bancare.
In schimb, impozitul aplicat pe salarii in anul 2005 a fost de 16%, iar dobanzile bancare si castigurile bursiere au fost impozitate cu diverse cote de impunere, de 10% incepand cu 4 iunie, respectiv 1%. La acestea s-au adaugat impozitul pe castigul rezultat din tranzactii imobiliare (10%), precum si impozitul pe dividende, majorat la 10%, comparativ cu nivelul de 5% aplicat in 2004. Astfel, toate aceste impozite au compensat partial scaderea de incasari bugetare ocazionata de introducerea cotei unice de impozitare a salariilor. Prin comparatie cu 2001, incasarile din impozitul pe venit si salarii au crescut cu numai 30%, de la 1,4 mld. euro la peste 1,8 mld. euro in 2005.
Taxa pe valoarea adaugata si-a consolidat in 2005 pozitia de cel mai important impozit din sistemul fiscal, colectarile din TVA depasind 6,2 mld. euro si marcand astfel o crestere reala de 25% comparativ cu 2004.
Desi foarte importanta, cresterea incasarilor de TVA nu ar trebui sa surprinda, deoarece era planificata prin programul de incasari: colectarile din 2005 au depasit cu mai putin de 2% planul stabilit prin legea bugetului de stat in urma cu un an.
In ultimii 5 ani, colectarile de TVA au crescut cu 120%, de la sub 2,9 miliarde de euro in 2001 la peste 6,2 mld. euro anul trecut.
Accizele au reprezentat anul trecut o sursa importanta de venituri la bugetul de stat, colectarile de accize fiind de 2,5 miliarde de euro la nivelul lui 2005. Programul de crestere a accizelor la combustibili si alte bunuri considerate de lux a fost devansat in luna aprilie 2005, pentru a preveni o scadere a veniturilor bugetare cauzata de cota unica.
Majorarea mai rapida a accizelor explica in cea mai mare masura cresterea reala de aproape 5% a veniturilor bugetare cu aceasta provenienta. Comparativ cu 2001, cresterea incasarilor bugetare din accize este de aproape 140%, nivelul acestora in urma cu 5 ani fiind de numai un miliard de euro.
Incasarile bugetare provenind din taxe vamale au crescut in 2005 cu peste 15% in termeni reali, ceea ce denota o crestere a importurilor, pentru a satisface cererea mare de consum de pe piata interna. Intr-adevar, importurile au crescut in primele 11 luni din 2005 cu aproape 25%.
Per total, incasarile din taxe vamale au depasit cu putin jumatate de miliard de euro, nivel cu 60% mai mare decat cel consemnat in anul 2001.
In afara bugetului de stat, si alte componente ale bugetului general consolidat au inregistrat cresteri ale incasarilor: bugetul asigurarilor de sanatate (cu un plus de 14,2% in termeni reali), bugetul asigurarilor pentru somaj si bugetele locale (cresteri reale de 5,3%). La fel ca si partea de venituri a bugetului consolidat, cheltuielile publice au avut o evolutie oscilanta. In prima jumatate a anului, nivelul cheltuielilor bugetare a fost redus in mod intentionat de catre guvernanti pentru a nu pune presiune pe venituri, fapt care s-a soldat cu surplus la buget.
Luna de luna, excedentul bugetar a crescut pentru a atinge un nivel maxim de 1,1% din PIB (825 de milioane de euro) la finele primelor 10 luni din 2005. Insa odata cu rectificarea bugetara operata la inceputul lunii noiembrie, Guvernul a lasat drum liber cheltuielilor publice, iar finele lui 2005 a prins bugetul consolidat pe minus.
Surse din Ministerul de Finante au declarat pentru Ziarul Financiar ca executia bugetului general consolidat pe 2005 s-a soldat cu un deficit de 0,5% din PIB (circa 375 milioane de euro). In acelasi timp, tinta rectificata a Guvernului viza un deficit bugetar de 0,8%-1%, care, dupa toate probabilitatile, nu a fost atins.
Insa cheltuielile publice prea mari din luna decembrie, efectuate pentru a trece bugetul pe deficit, sunt capabile sa inflameze inflatia in decembrie. In mod traditional, lunile cu cea mai mare inflatie sunt aprilie si decembrie, asa ca este de urmarit ce se va intampla cu inflatia in ultima luna a anului trecut, spune analistul GEA. "Este interesant de vazut daca banii cheltuiti de Guvern in decembrie sunt investitii publice sau consum guvernamental, pentru ca acest fapt va influenta coordonatele economice in primul trimestru din 2006", a mai spus Voinea.
"Un excedent bugetar nu ar fi fost normal, in cazul unei tari cum este Romania, care are nevoie de investitii masive, inclusiv din fonduri publice", a conchis el.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
